Neurologie 251-300

Descrição

1 Neurologie Quiz sobre Neurologie 251-300, criado por Grupa Noastra em 29-10-2023.
Grupa Noastra
Quiz por Grupa Noastra, atualizado more than 1 year ago
Grupa Noastra
Criado por Grupa Noastra aproximadamente 1 ano atrás
309
0

Resumo de Recurso

Questão 1

Questão
Pacientii cu carenta in vitamina B12, de obicei, dezvolta:
Responda
  • Un accident vascular cerebral.
  • O degenerescenta subacuta spinala combinata – mieloza funiculara
  • Coma metabolica.
  • Ictus ischemic medular (sindromul arterelor medulare posterioare).
  • Diplegie faciala.

Questão 2

Questão
Carenta in acid folic poate cauza:
Responda
  • Un sindrom miopatic.
  • Sindromul de fatigabilitate patologica.
  • O polineuropatie manifestata prin parestezii, senzatii de arsura si slabiciune in portiunile distale ale membrelor.
  • Sindromul de poliradiculonevrita acuta.
  • Mielopatia vasculara cronica.

Questão 3

Questão
Mirosul de acetona poate fi sesizat la bolnavul aflat in coma:
Responda
  • Diabetica.
  • Etilica.
  • Uremica.
  • Hepatica
  • Cauzata de otravire cu cianide.

Questão 4

Questão
Care din manifestarile neurologice enumerate mai jos pot fi prima manifestare clinica a diabetului zaharat?
Responda
  • Atacurile ischemice tranzitorii
  • Accidentele vasculare cerebrale.
  • Radiculopatiile.
  • Neuropatia periferica.
  • Encefalopatia.

Questão 5

Questão
Mieloza funiculara (degenerescenta subacuta spinala combinata) adesea se poate dezvolta in:
Responda
  • Anemia feripriva
  • Anemia megalocitara
  • Policitemie.
  • Hemofilie
  • Mielomul multiplu.

Questão 6

Questão
Destructia osoasa cu o eventuala compresiune a structurilor sistemului nervos are loc in:
Responda
  • Lupusul eritematos sistemic.
  • Dermatomiozita.
  • Mielomul multiplu
  • Poliartrita reumatoida
  • Sclerodermie sistemica

Questão 7

Questão
Tulburari ale sistemului nervos apar mai ales cind curentul electric in electrocutare a fost aplicat pe:
Responda
  • Traiectul unui nerv periferic
  • Proiectia plexului brahial sting.
  • Coloana vertebrala cervicala.
  • Craniu
  • Coloana vertebrala toracica.

Questão 8

Questão
Indicati manifestarea principala a sindromului Raynaud:
Responda
  • Necroza tesuturilor.
  • Tulburarile functiilor vestibulare
  • Crizele de angiospasm.
  • . Durerile rahidiene in diferite regiuni ale coloanei vertebrale.
  • Crampele in miini si degete.

Questão 9

Questão
Polineuropatia saturnina este rezultatul unei intoxicatii cronice cu:
Responda
  • Cupru.
  • Plumb.
  • . Mercur
  • Aluminiu.
  • Arsen.

Questão 10

Questão
Intoxicatia saturnina debuteaza cu:
Responda
  • Colici abdominale si artralgii
  • Oboseala, excitabilitate, ameteli, greturi, paloare a fetei cu nuanta pamintie.
  • . Dunga gingivala Burton.
  • Sindromul de iritatie meningeala.
  • Tulburari psihice, crize convulsive.

Questão 11

Questão
Una din cele mai frecvente leziuni in intoxicatia cu arsen este:
Responda
  • Encefalopatia
  • Mielopatia.
  • Sindromul Raynaud
  • Plexopatia lombo-sacrata
  • Polineuropatia cu tulburari motorii, de sensibilitate si trofice.

Questão 12

Questão
Benzile Mees la degetele miinilor se observa in intoxicatia cu:
Responda
  • Plumb
  • Arsen.
  • Oxid de carbon.
  • Pesticide
  • Compusi ai clorului

Questão 13

Questão
In spectrul afectiunilor cerebeloase la un bolnav cu encefalopatie alcoolica acuta Gayet-Wernicke extrem de rara este
Responda
  • Ataxia.
  • Inexactitatea la indeplinirea probei indice-nas.
  • Inexactitatea la indeplinirea probei calcii-genunchi.
  • Dizartria cerebeloasa
  • Tremuratura ampla a membrelor

Questão 14

Questão
Etiologia neuropatiei etilice este atribuita:
Responda
  • Intoxicatiei azot.
  • Deficitului de tiamina
  • Perturbarii functionarii sistemului de enzime
  • Deficitului de glucide
  • Dereglarii proceselor de oxidare

Questão 15

Questão
Staza venoasa determinata de tumorile intracraniene contribuie la aparitia:
Responda
  • Edemului cerebral.
  • Manifestarilor clinice de focar
  • Acceselor epileptice partiale.
  • Acceselor epileptice generalizate
  • Manifestarilor clinice de ordin general

Questão 16

Questão
Hipertensiunea intracraniana apare mai precoce si este mai intensa in cazurile, cind tumorile sunt situate:
Responda
  • In fosa craniana anterioara.
  • In fosa craniana medie.
  • In fosa craniana posterioara (subtentorial).
  • Supratentorial.
  • Extracranian.

Questão 17

Questão
O tumoare, care se dezvolta in primul an de viata, poate sa nu dea fenomene de hipertensiune intracraniana, deoarece:
Responda
  • Creierul la aceasta etapa de dezvoltare nu are proprietatea de a se tumefia
  • Ea produce o hiposecretie de lichid cefalorahidian.
  • Copilul nu poate reda manifestarile subiective pe care le are.
  • Se produce o disjunctie a suturilor oaselor craniului
  • Nu se deterioreaza caile de scurgere a lichidului cefalorahidian

Questão 18

Questão
In cele mai multe cazuri primul simptom clinic din cadrul sindromului de hipertensiune intracraniana cauzat de un proces expansiv intracranian este:
Responda
  • Accesul epileptic
  • Tulburarile vestibulare
  • Semnele de iritatie meningiana
  • Staza papilara.
  • Cefaleea

Questão 19

Questão
Percutia craniului deceleaza de cele mai dese ori (mai mult de jumatate din cazuri) o zona dureroasa la nivelul, unde se localizeaza procesul patologic in:
Responda
  • Nevralgie trigeminala.
  • Encefalita herpetica.
  • . Tumoare intracraniana
  • Meningita limfocitara
  • Hidrocefalie.

Questão 20

Questão
Cefaleea cedeaza definitiv in procesul expansiv intracranian odata cu
Responda
  • Extirparea completa a procesului expansiv.
  • Aparitia edemului papilei nervului optic
  • Disparitia atrofiei papilei nervului optic
  • Drenarea unei cantitati de lichid ventricular
  • Restabilirea chirurgicala a cailor de circulatie a lichidului cefalorahidian.

Questão 21

Questão
Indicati simptomul care poate fi unica manifestare a hipertensiunii intracraniene la copil:
Responda
  • Cefaleea.
  • . Greturile
  • Vomismentele
  • Plinsul
  • Iritabilitatea

Questão 22

Questão
O importanta deosebita in aspect de diagnostic de tumoare intracraniana o are manifestarea clinica de suferinta a perechii de nervi cranieni:
Responda
  • II
  • III
  • IV
  • V
  • VI

Questão 23

Questão
. In calitate de semn de hipertensiune intracraniana este mult discutat urmatorul semn clinic:
Responda
  • Ameteala
  • Vertijul
  • Tulburarile vestibulare.
  • Epilepsia
  • Dereglarile oculomotorii

Questão 24

Questão
In glioamele situate supratentorial in faza de hipertensiune intracraniana apar frecvent:
Responda
  • Accesele epileptice partiale.
  • Accesele epileptice generalizate
  • Accesele epileptice partiale generalizate
  • Absentele epileptice.
  • Somnabulismul.

Questão 25

Questão
La copii tumorile de fosa craniana posterioara se intilnesc in aproximativ:
Responda
  • 70% cazuri.
  • 50% cazuri
  • 80% cazuri.
  • 90% cazuri
  • 100% cazuri.

Questão 26

Questão
276. Sindromul de lob frontal este dominat de:
Responda
  • Epilepsie jacksoniana motorie.
  • Epilepsie jacksoniana senzitiva.
  • Agrafie.
  • Tulburari psihice.
  • Semne piramidale.

Questão 27

Questão
277. Insusirea de a fi vesel si comunicativ in cadrul tulburarilor de afectivitate cauzate de tumoarea de lob frontal se numeste:
Responda
  • Euforie.
  • Jovialitate.
  • Euritmie.
  • Eutanasie.
  • Disforie.

Questão 28

Questão
278. Criza descrisa pentru prima data de Foster, care consta in devierea conjugata a ochilor si a capului de partea opusa tumorii de lob frontal, urmata de miscarea de torsiune a corpului si a membrelor se numeste criza:Pseudocerebeloasa.
Responda
  • Pseudocerebeloasa.
  • Epileptica majora.
  • Adversiva.
  • Jacksoniana.
  • De tip absenta.

Questão 29

Questão
279. Tulburarea de limbaj de tip afazie motorie se intilneste in tumorile de:
Responda
  • Lob frontal.
  • Lob parietal.
  • Lob temporal.
  • Lob occipital.
  • De fosa craniana posterioara.

Questão 30

Questão
280. Criza jacksoniana in partea dreapta a corpului cauzata de tumoare de lob frontal este insotita de:Crize oculo-cefalogire.
Responda
  • Crize oculo-cefalogire.
  • Semne extrapiramidale.
  • Semnul de prehensiune.
  • Dereglari de vorbire.
  • Modificari ale acuitatii vizuale.

Questão 31

Questão
281. Alegeti descrierea corecta a pseudomieliei, fenomen clinic intilnit in tumorile de lob parietal:
Responda
  • Senzatii de furnicaturi, amorteli, senzatii de rece, arsura, intepaturi, care cuprind hemicorpul opus sau partial.
  • Manifestare paroxistica de tulburare a schemei corporale.
  • Bolnavul are senzatia ca o parte din corp, hemifata sau un membru se mareste brusc in volum sau, din contra, se micsoreaza.
  • Bolnavul are senzatia, ca ar exista un membru suplimentar sau o senzatie cu caracter straniu, bizar.
  • Bolnavul nu simte portiunile hemicorpului opus tumorii.

Questão 32

Questão
282. Un important semn de localizare in tumorile parietale ale emisferei nedominante este:
Responda
  • Afazia semantica.
  • Agnozia digitala.
  • Neglijarea unui hemispatiu.
  • Apraxia ideotorie.
  • Apraxia imbracatului.

Questão 33

Questão
283. Agnoziile vizuale se descriu pentru tumorile:
Responda
  • De lob frontal.
  • Parietale posterioare.
  • De lob temporal.
  • De fosa craniana posterioara.
  • Hipofizare si paraselare.

Questão 34

Questão
284. Modificarile cimpului vizual caracteristice pentru tumorile de lob temporal se manifesta prin:
Responda
  • Ingustare concentrica de cimp vizual.
  • Hemianopsie heteronima binazala.
  • Hemianopsie heteronima bitemporala.
  • Hemianopsie laterala omonima.
  • Scotom central.

Questão 35

Questão
285. Tulburarile viscero-vegetative apar mai des in tumorile:
Responda
  • Sistemului limbic.
  • Lobului temporal sting.
  • Lobului temporal drept.
  • Tumorile de pol temporal care trec in lobul frontal.
  • Prin extindere din lobul temporal in cel parietal.

Questão 36

Questão
286. Semiologia tumorii lobului occipital este dominata de:
Responda
  • Tulburari de sensibilitate.
  • Tulburari motorii.
  • Tulburari vizuale.
  • Apraxie.
  • Dereglari oculomotorii.

Questão 37

Questão
287. Agnozia vizuala sau cecitatea psihica este tulburarea in care bolnavul:
Responda
  • Nu poate aprecia distanta pina la obiect sau cea dintre obiecte.
  • Vede obiectele, dar nu le recunoaste.
  • Vede deformat un obiect, pe care il percepe aievea.
  • Vede distorsionat un obiect numai intr-o parte a cimpului vizual.
  • Are paroxisme de fenomene vizuale de tip simplu (fotopsii) sau complex (imagini, chipuri).

Questão 38

Questão
288. Asa-numita disociatie „proteino-celulara” depistata prin analiza lichidului cefalorahidian apare in:
Responda
  • Procese spinale cervicale de etiologie inflamatorie.
  • Compresie spinala dorso-lombara de origine traumatica.
  • Mielite ascendente de origine bacteriana.
  • Arahnoidita cerebrala bazala tuberculoasa.
  • In procesele tumorale medulare.

Questão 39

Questão
289. Care este unica metoda rationala de tratament al tumorilor medulare, indiferent de natura lor?
Responda
  • Radioterapia.
  • Radiochirurgia.
  • Extirparea chirurgicala.
  • Chimioterapia.
  • Plasmafereza.

Questão 40

Questão
290. Diagnosticul precis al fracturilor oaselor craniului se fac pe baza:
Responda
  • Manifestarilor clinice.
  • Datelor anamnestice.
  • Examenului fundului de ochi.
  • Echoencefalografiei.
  • Radiografiilor.

Questão 41

Questão
291. Exoftalmia pulsatila in cazul fracturii bazei craniului in fosa craniana mijlocie poate sa se dezvolte in urma:
Responda
  • Contuziei globului ocular.
  • Traumatizarii muschilor externi ai globului ocular.
  • Inflamatiei aseptice a sinusului cavernos.
  • Dereglarilor endocrine acute.
  • Unei fistule carotido-cavernoase.

Questão 42

Questão
292. In cazul perturbarilor vegetative din contuzia cerebrala grava cel mai favorabil element de prognostic este:
Responda
  • Polipneea.
  • Tahicardia.
  • Hipertermia de tip central.
  • Echilibrarea rapida a functiei respiratorii.
  • Accesele hipertensive.

Questão 43

Questão
293. Indicati cel mai grav sindrom traumatic craniocerebral:
Responda
  • Amnezia lacunara.
  • Agitatia psihomotorie.
  • Contuzia cerebrala grava cu suferinta dominanta de trunchi cerebral.
  • Contuzia cerebrala grava, difuza, fara leziuni dominante in trunchiul cerebral.
  • Sindromul postcomotional.

Questão 44

Questão
294. Cea mai frecventa si mai caracteristica modificare a motilitatii oculare intrinsece in contuzia cerebrala grava cu suferinta dominata de trunchi cerebral este:
Responda
  • Miscarea pendulara a globului ocular.
  • Midriaza fixa bilaterala.
  • Deviatia conjugata a ochilor.
  • Mioza unilaterala.
  • Nistagmusul spontan orizontal sau vertical.

Questão 45

Questão
296. Sunt denumite plagi nepenetrante ale capului:
Responda
  • Traumatismele craniocerebrale cind nu sunt lezate tesuturile moi si oasele craniului la acelasi nivel.
  • Plagile cu lezarea tesutului moale a craniului.
  • Traumatismele craniocerebrale in care are loc lezarea tesutului moale si a oaselor craniului la acelasi nivel.
  • Contuzia cerebrala medie grava asociata cu plagi ale scalpului, cu fisura sau fractura craniana.
  • Traumatismele cranio-cerebrale cind se formeaza un canal direct de patrundere in cavitatea craniana a infectiei din mediul exterior.

Questão 46

Questão
297. Indicati spatiul unde se dezvolta hematoamele epidurale:
Responda
  • In tesuturile moi ale craniului.
  • Intre tesuturile moi si oasele craniului.
  • Intre endocraniu si dura mater.
  • Intre dura mater si invelisul paianjenos.
  • Intre invelisul paianjenos si cel moale al creierului.

Questão 47

Questão
298. Intervalul liber in formele tipice ale hematomului extradural (epidural) in formle tipice este de:
Responda
  • 1-2 ore.
  • 3-4 ore.
  • 5-10 ore.
  • 12-24 ore.
  • 36-48 ore.

Questão 48

Questão
299. Localizarea preferentiala a hematoamelor subdurale incapsulate este:
Responda
  • Frontotemporala.
  • Frontala.
  • Temporala.
  • Occipitala.
  • Bazala.

Questão 49

Questão
300. Actualmente epilepsia se defineste ca:
Responda
  • O maladie acuta a encefalului de etiologie multipla, caracterizata prin accese repetate, aparute in rezultatul descarcarilor neuronale excesive si care se manifesta prin simptomatologie clinica si paraclinica diversa.
  • Maladie ondulatorie, caracterizata prin accese comitiale repetate cu pierdere de constienta, iar ulterior - cu tulburari de personalitate.
  • O stare cronica de etiologie diversa, in cadrul careia un individ este predispus spre crize epileptice recurente, de obicei spontane.
  • O afectiune cronica progresiva, manifestata prin tulburari paroxistice ale constientei, accese de convulsii, intepeniri, accese vegetative, precum si modificari progresive in sfera psiho-emotionala, inregistrate in perioada interictala.
  • Accese de pierdere de constienta de scurta durata in cadrul tulburarilor paroxistice de constienta.

Semelhante

Cap. 01 - Sistemática e Classificação Biológica
renpv
Mapas Mentais
proffelipelima
Figuras de linguagem
Roberta Souza
alfabetização e letramento- Pedagogia
Karina Priscila
Direito Penal
ERICA FREIRE
Direito Constitucional - Direitos e Garantias Fundamentais
Lucas Ávila
Resumo global da matéria de Biologia e Geologia (10.º e 11.º anos)_2
mimifofi
Regras para Crase
Bia aaa
Direito Constitucional e Administrativo
GoConqr suporte .
História da Arte
GoConqr suporte .
Mentalidade de Crescimento
GoConqr suporte .