Questão 1
Questão
. cm. Inspectia unui pacient cu boli cardiace poate dezvălui
Questão 2
Questão
cm. Anasarca poate include
Responda
-
Ascita
-
Hidrotorax
-
Pleurezia
-
Hidropericard
-
Pericardita
Questão 3
Questão
cm. "Cocoașa" cardiacă este definit ca:
Responda
-
Umflarea zonei sub inimă
-
Depresia zonei sub inimă
-
Cauzate de hipertrofie și mărirea inimii
-
Cauzate de patologiile vaselor coronariene
-
Trebuie diferențiată de deformările pieptului cauzate de modificările oaselor
Questão 4
Questão
cm. Bătăile cardiace patologice determinate la inspecție se caracterizează prin
Responda
-
. Se observă la stânga liniei sternale pe o suprafață vastă extinsă pînă la regiunea epigastrică
-
Se observă la dreapta liniei sternale pe o suprafață vastă extinsă pînă la regiunea epigastrică
-
Cauzate de ventriculul drept marit
-
Cauzate de ventriculul stâng mărit
-
Cauzate de aorta mărită
Questão 5
Questão
cm. Scopul palpării cardiace este de a examina:
Responda
-
A. Șocul apexian
-
Șocul cardiac
-
Pulsarea vizibilă
-
Simptomul tors de pisică
-
Fremitus vocal
Questão 6
Questão
cm. Scopul palpării cardiace este de a examina
Questão 7
Questão
cm. Alegeți etapele determinării șocului apexian
Responda
-
Plasare palmii mâinii drepte este așezată pe pieptul pacientului
-
. Plasare palmii mâinii stângi este așezată pe pieptul pacientului
-
Glanda mamară stângă la femei este mai întâi mutată în sus și spre dreapta
-
. Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
-
. Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către gât
Questão 8
Questão
. cm. Alegeți etapele determinării șocului apexian
Responda
-
Glanda mamară dreaptă la femei este mai întâi mutată în sus și spre stânga
-
Glanda mamară stângă la femei este mai întâi mutată în sus și spre dreapta
-
Falangele terminale ale celor trei degete trebuie să fie flexate pentru a forma un unghi drept față de suprafața toracelui și să se miște încet de-a lungul spașiilor intercostale spre stern până la senzația de mișcare a vârfului inimii
-
Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
-
Palma mâinii drepte este așezată pe pieptul pacientului
Questão 9
Questão
. cm. Alegeți caracteristicile normale ale șocului apexian:
Responda
-
Se găsește în spațiul intercostal 5 pe stînga
-
Se află la 1-1,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
-
Se găsește în spațiul intercostal 3 pe stînga
-
Se află la 2-3,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
-
Se găsește în spațiul intercostal 5 pe dreapta
Questão 10
Questão
cm. Proprietățile șocului apexian sunt
Responda
-
Lățimea (sau zona)
-
Înălțime
-
Putere
-
Rezistența
-
Rezonanță
Questão 11
Questão
cm. Alegeți afirmațiile corecte despre șocul apexian difuz
Responda
-
Este cauzat de ateroscleroza coronariană
-
Este cauzat de ventriculul stâng mărit
-
Se stabilește atunci când suprafața depășește 1 cm
-
Se stabilește atunci când suprafața depășește 2 cm
-
. Se stabilește atunci când suprafața depășește 4 cm
R: B, D
Questão 12
Questão
cm. Percuția cardiacă își propune să examineze
Responda
-
Șocul apexian
-
Limitele inimii
-
Poziția inimii
-
Forma inimii
-
Pediculul vascular
Questão 13
Questão
cm. Percuția cardiacă își propune să examineze
Responda
-
Zgomotele cardiace
-
Ritmul cardiac
-
Poziția și forma inimii
-
Limitele inimii
-
Pediculul vascular
Questão 14
Questão
cm. Matitea relativă a inimii are următoarele limite
Responda
-
Limita stângă: 1-2 cm medial de linia medioclaviculară stângă
-
Limita stângă: 1-2 cm lateral a linia medioclaviculară stângă
-
Limita superioară: al treilea spațiu intercostal pe stânga
-
Limita superioară: spațiul 5 intercostal pe stânga
-
. Limita stânga coincide cu șocul apexian
Questão 15
Questão
cm. Alegeți cauzele deplasării zonei de matitate relativă spre stânga
Questão 16
Questão
cm. Regulile auscultării inimii sunt
Responda
-
Valva aortică ar trebui să fie asculatată prima
-
Valva mitrală ar trebui să fie asculatată prima
-
Zgomotele valvelor ar trebuie să fie ascultate în ordinea descrescătoare a frecvenței afectării lor
-
Valva aortică ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
-
Valva mitrală ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
Questão 17
Questão
cm. Regulile auscultării inimii sunt
Responda
-
Punctul Botkin-Erb este ultimul ascultat
-
Zgomotele inimii ar trebui auzite în diferite posturi ale pacientului: în picioare, culcat, după efort fizic
-
Zgomotele valvelor ar trebuie să fie ascultate în ordinea descrescătoare a frecvenței afectării lor
-
Valva aortică ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
-
Valva mitrală ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
Questão 18
Questão
cm. Primul zgomot cardiac este caracterizat prin
Responda
-
Este produs în timpul diastolei
-
Este produs în timpul sistolei
-
Este mai lung și mai puternic decât al doilea zgomot
-
Este cel mai bine auzit la apex
-
Este cel mai bine audiat la baza inimii
Questão 19
Questão
cm. Al doilea zgomot cardiac este caracterizat prin
Responda
-
Este produs în timpul diastolei
-
Este produs în timpul sistolei
-
Este mai lung și mai puternic decât al doilea sunet
-
Este cel mai bine auzit la vârf
-
Este cel mai bine audiat la baza inimii
Questão 20
Questão
cm. Intensitatea zgomotelor inimii poate scădea în
Responda
-
În timpul exercițiului
-
Miocardită
-
Distrofia miocardică
-
Cardiosleroză
-
Hidropericard
Questão 21
Questão
cm. Suflurile cardiace pot fi
Responda
-
Simetrice
-
Funcțională
-
Organice
-
Paralele
-
Intrinsece
Questão 22
Questão
. cm. Suflurile cardiace pot fi
Responda
-
. Sistolice
-
Funcționale
-
Organice
-
Paralele
-
Diastolice
Questão 23
Questão
cm. Suflu sistolic poate fi auzit în următoarele situații
Responda
-
Stenoza aortică
-
Stenoza pulmonară
-
Regurgitarea aortică
-
Regurgitarea pulmonară
-
Stenoza valvei mitrale
Questão 24
Questão
cm. Suflul sistolic poate fi auzit în următoarele situații
Responda
-
Stenoza aortică
-
Stenoza pulmonară
-
Regurgitarea aortică
-
Regurgitare tricuspidă
-
Regurgitare mitrală
Questão 25
Questão
cm. Suflul diastolic poate fi auzit în următoarele situații
Responda
-
Stenoza aortică
-
Stenoza pulmonară
-
Regurgitarea aortică
-
Regurgitarea pulmonară
-
Stenoza valvei mitrale
Questão 26
Questão
. cm. Cele mai frecvente cauze a patologiei primare a valvei tricuspide sunt
Questão 27
Questão
cm. Durerea anginoasă are următoarele caracteristici
Responda
-
Este localizată retrosternal
-
Are o durată de câteva minute
-
De obicei iradiază în umărul stâng, scapula stângă, braţul stâng
-
Are o durată de peste 30 minute
-
Se jugulează după administrare de nitroglicerină sublingual
Questão 28
Questão
cs. Principalele simptome în bolile cavității buco-faringiene sunt cele enumerate, cu excepția
Responda
-
A. Dispneea
-
B. Modificările gustului
-
C. Durerea
-
D. Orodisfagia
-
E. Hemoragia
Questão 29
Questão
129 cs. Principalele simptome în bolile cavităţii buco-faringiene cele enumerate, cu excepția:
A. Tulburări ale salivației
Responda
-
Tulburări ale salivației
-
B. Bruxismul
-
C. Tusea
-
D. Orodisfagia
-
E. Hemoragia
Questão 30
Questão
cs. Examenul obiectiv al buzelor poate include aprecierea componentelor
Questão 31
Questão
cs. Sialoreea (hipersalivația) se poate obiectiva în:
Questão 32
Questão
132 cs. Hiposalivația (xerostomia) se poate obiectiva în:
Questão 33
Questão
cs. Halena se definește prin
Responda
-
Diminuarea secreției salivare
-
Intensificarea secreției salivare
-
Mirosul neplăcut, fetid al cavității bucale
-
Asimetria limbii
-
Erupții la nivelul palatului dur
Questão 34
Questão
134 cs. Definiți aspectul normal la inspecția limbii
Responda
-
Mucoasă umedă, moale, granulat-catifelată, roșiatică, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
-
Mucoasă uscată, dură, granulat-catifelată, roșiatică, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
-
Mucoasă umedă, moale, granulat-catifelată, cu depuneri albicioase, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
-
. Mucoasă umedă, dură, granulat-catifelată, roșiatică, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative și leziuni ulcerative
-
Mucoasă uscată, moale, granulat-catifelată, albicoasă, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
Questão 35
Questão
135 cs. Ulcerațiile limbii sunt cauzate de
Responda
-
Traumatică - proteze dentare defectuoase, mușcarea limbii în crizele epileptice
-
. Chimică - intoxicaţiile cu acizi sau baze
-
Infecţioasă - în tuberculoză, sifilis, stomatită aftoasă
-
Neoplazică
-
Toate cele enumerate
Questão 36
Questão
cs. Care este cea mai comună acuză la pacienții cu patologia esofagiană?
Responda
-
pirozis
-
disfagie
-
disfonie
-
Hematemeza
-
Melena
Questão 37
Questão
cs. Disfagia este definită ca
Responda
-
. Regurgitarea alimentelor înghițite în cavitatea orală
-
Sensibilitate specifică de arsură în spatele sternului asociată cu regurgitarea conținutului gastric
-
Durerea pe parcursul întregului esofag
-
Trecerea dificilă a alimentelor prin esofag
-
Toate cele de mai sus
Questão 38
Questão
cs. Pirozisul este definită ca
Responda
-
Regurgitarea alimentelor înghițite în cavitatea orală
-
Sensibilitate specifică de arsură în spatele sternului asociată cu regurgitarea conținutului gastric
-
Durerea pe parcursul întregului esofag
-
Trecerea dificilă a alimentelor prin esofag
-
Toate cele de mai sus
Questão 39
Questão
cs. Regurgitarea este definită ca
Responda
-
Regurgitarea alimentelor înghițite în cavitatea orală
-
Sensibilitate specifică de arsură în spatele sternului asociată cu regurgitarea conținutului gastric
-
Durerea pe parcursul întregului esofag
-
. Trecerea dificilă a alimentelor prin esofag
-
Toate cele de mai sus
Questão 40
Questão
cs. Anorexia este definită de
Questão 41
Questão
cs. În cazul în care pacientul se plânge de vărsături, medicul trebuie să se intereseze de următoarele aspectele
Questão 42
Questão
cs. Caracterul sezonier al durerii epigastrice este caracteristic pentru
Responda
-
Esofagita
-
Ulcerul peptic
-
Duodenită cronică
-
Hepatita
-
Pancreatită cronică
Questão 43
Questão
cs. Melena este definită ca
Questão 44
Questão
cs. Constipația este definită de
Responda
-
Scaune frecvente și lichide
-
Masele fecalele se rețin în intestin mai puțin de 48 de ore
-
Masele fecalele se rețin în intestin mai mult de 48 de ore
-
Masele fecalele se rețin în intestin pentru mai mult de 72 de ore
-
Masele fecalele se rețin în intestin mai mult de 5 zile
Questão 45
Questão
cs. Palparea profundă a intestinului stabilește
Responda
-
Localizarea
-
Mobilitatea
-
Sensibilitatea
-
Consistența
-
Toate cele de mai sus
Questão 46
Questão
cs. Pentru gastrita acută, indusă de H.Pylori este caracteristic
Responda
-
Manifestări clinice minime
-
Metaplazie intestinală a mucoasei gastrice
-
Este o patologie autoimună
-
Evoluţie de lungă durată
-
Afectare gastrică de tip granulomatos
Questão 47
Questão
147 cs. Mecanismele patogenetice în producerea gastritei de către H.pylori sunt:
Responda
-
Alterarea mucusului gastric
-
Producerea de toxine (ureaza, proteaza etc.)
-
Stimularea increţiei gastrice
-
Nici una din cele menţionate
-
Toate menţionate
Questão 48
Questão
148 cs. Factori protectori ai mucoasei gastroduodenale sunt următorii, cu excepţia:
Questão 49
Questão
149 cs. Factorii etiologici frecvenţi ai ulcerului gastroduodenal sunt următorii, cu excepţia:
Responda
-
Indometacinei
-
Acidului acetil salitic
-
Prednizolonei
-
Fenilbutazonului
-
Digoxinei
Questão 50
Questão
150 cs. Voma cu „zaţ de cafea” şi melena la un pacient cu ulcer gastroduodenal sunt semne de:
Responda
-
Stenoză pilorică
-
Hemoragie
-
Penetratii în pancreas
-
Malignizare a ulcerului
-
Toate menţionate