Question 1
Question
CS Pachetul neurovascular al gâtului conţine:
Answer
-
Nervul frenic, vena jugulară internă, artera carotidă internă
-
Nervul vag, artera carotidă comună, vena jugulară internă
-
Nervul vag, artera carotidă internă şi vena jugulară externă
-
Trunchiul simpatic, vena jugulară externă şi artera carotidă comună
-
Vena jugulară internă, nervul glosofaringian şi nervul vag
Question 2
Question
CM Vena jugulară internă:
Answer
-
Este o continuare a sinusului sagital superior
-
Începe la nivelul orificiului jugular
-
Are bulbul superior şi inferior
-
Este continuarea sinusului sigmoid
-
La început este situată posterior de a. carotidă internă.
Question 3
Question
CM Venele diploice:
Answer
-
Sunt dotate cu valve
-
Se află în substanţa spongioasă a oaselor craniului
-
Comunică cu venele țesuturilor moi ale capului
-
Se varsă direct în vena jugulară internă
-
Comunică cu sinusurile pahimeningelui .
Question 4
Question
CM Din venele diploice fac parte:
Question 5
Question
CS Venele emisariene:
Answer
-
Efectuează şuntarea sistemului venos intracranian cu cel extracranian
-
Sunt amplasate în substanţa spongioasă a oaselor craniului
-
Se varsă direct în vena jugulară externă
-
Se varsă direct în vena jugulară internă
-
Sunt afluenţi ai sinusului cavernos.
Question 6
Question
CM Vena jugulară internă are ca afluenţi extracranieni:
Question 7
Question
CM Afluenţi extracranieni ai venei jugulare interne sunt:
Answer
-
Vena retromandibulară
-
Vena facială
-
Vena tiroidiană superioară
-
Vena oftalmică superioară
-
Vena oftalmică inferioară.
Question 8
Question
CM Cu referinţă la venele gâtului:
Answer
-
Cele mari conţin valve
-
Din ele face parte vena retromandibulară
-
Există venele jugulare internă, externă şi anterioar
-
Reprezintă vase ale sistemului caval superior
-
Sunt afluenţi ai sistemului caval inferior.
Question 9
Question
CM Noduri limfatice ale capului sunt:
Answer
-
Occipitale
-
Mastoidiene
-
Parotidiene
-
Paratraheale
-
Prelaringiene.
Question 10
Question
CM Dintre nodurile limfatice ale capului fac parte cele:
Answer
-
Faciale
-
Mandibulare
-
Submentale
-
Pretraheale
-
Retrofaringiene.
Question 11
Question
CM Nodurile limfatice cervicale:
Answer
-
Sunt superficiale şi profunde
-
Cele superficiale sunt situate lângă vena jugulară externă şi cea anterioară
-
Vasele lor eferente împreună cu cele de la cap formează de fiecare parten trunchi jugular
-
Cele profunde sunt localizate lângă vena jugulară internă
-
Limfa de la ele prin colectoarele limfatice de la cap şi gât se varsă în vena retromandibulară
Question 12
Question
CS În care colector limfatic se scurge limfa de la formaţiunile anatomice din jumătatea stângă a capului şi gâtului?
Question 13
Question
CS Drenarea venoasă de la encefal are loc prin:
Answer
-
Vase venoase cu lumenul variabil
-
Vase care constituie o singură cale de drenare
-
Vase care nu anastomozează între ele
-
Căi principale şi suplimentare
-
Spaţiul subarahnoidian.
Question 14
Question
CM Sistemul limfatic include:
Question 15
Question
CM Capilarele limfatice:
Answer
-
Reprezintă segmentul iniţial al sistemului limfatic
-
Sunt concentrate mai ales în encefal şi măduva spinării
-
Sunt mai subţiri ca capilarele sangvine
-
Traiectul lor are aspect rectiliniu
-
Formează reţele limfocapilare.
Question 16
Question
CM Vasele limfatice:
Answer
-
Au aspect moniliform
-
Posedă valve
-
Formează reţele sau plexuri
-
Pot fi superficiale şi profunde
-
Formează anastomoze cu venele adiacente
Question 17
Question
CM Nodurile limfatice:
Answer
-
Au formă rotundă, ovală sau de bob
-
Formează grupuri regionale
-
Nu posedă capsule de țesut conjunctiv
-
Pot fi superficiale şi profunde, parietale şi viscerale
-
Li se disting sinusurile marginal, intermediar şi portal
Question 18
Question
CM Refluxul sângelui de la tiroidă are loc în:
Answer
-
V. jugularis externa
-
V. jugularis interna
-
V. facialis
-
V. brachiocephalica
-
V. vertebralis.
Question 19
Question
CM Indicaţi variantele posibile de afluere a venei jugulare externe:
Answer
-
V. subclavia
-
V. jugularis anterior
-
V. azygos
-
Ungiul venos (Pirogov)
-
V. axillaris
Question 20
Question
CM Afluenţi ai venei jugulare externe sunt:
Answer
-
V. facialis
-
V. suprascapularis
-
V. transversae colli
-
V. lingualis
-
V. infraorbitalis.
Question 21
Question
CS Venele oftalmice superioară şi inferioară afluează în:
Answer
-
Vena jugulară internă
-
Vena facială
-
Sinusul cavernos
-
Plexul pterigoid
-
Vena maxilară.
Question 22
Question
CM Vena jugulară externă începe prin confluerea:
Question 23
Question
CM În vena retromandibulară afluează:
Question 24
Question
CS Vena angulară anastomozează cu sinusul cavernos prin:
Question 25
Question
CS Circulaţia pulmonară:
Answer
-
Are rolul de irigare a plămânilor şi bronhiilor
-
Începe în atriul drept şi se termină în atriul stâng
-
Transportă sânge conţinând CO2 spre plămâni şi sânge îmbogăţit cu O2 spre cord
-
La făt începe să funcţioneze cu 2 - 3 luni înainte de naştere
-
Comparativ cu circulaţia mare prin vasele ei trece o cantitate de sânge mai mică.
Question 26
Question
CM Circulaţia corporală:
Answer
-
Are rolul de a transporta O2 şi substanţe nutritive spre toate organele şi ţesuturile
-
Începe cu ventriculul drept
-
Sfârşeşte cu atriul drept
-
Începe să funcţioneze din momentul naşterii
-
Include doar aorta şi venele cave .
Question 27
Question
CS Vasele sangvine magistrale includ:
Answer
-
Cele prin care e realizat fluxul colateral al sângelui arterial sau venos
-
Vasele sangvine mari
-
Vasele sangvine principale ale unui segment de corp de la care pornesc ramuri laterale, asigurând vascularizaţia acestuia
-
Vasele mai mici care unesc ramificaţiile vaselor vecine
-
Ramificaţiile terminale
Question 28
Question
CM Arterele pot fi grupate in:
Answer
-
Extraorganice sau intraorganice
-
De tip elastic, muscular sau mixt
-
Longitudinale sau circulare
-
Magistrale sau colaterale
-
Anastomozante sau terminale
Question 29
Question
CM Pereţii arterelor sunt constituiţi din:
Question 30
Answer
-
Transportă sângele de la cord spre periferie
-
Au pereţii mai subţiri ca arterele
-
Nu posedă tunică intimă
-
Nu conţin structuri elastice şi musculare
-
Nu colabează
Question 31
Question
CM Transportarea sângelui prin vene e realizată prin contribuţia:
Answer
-
Acţiunii aspiratoare a inimii şi a cavităţii toracice
-
Contracţiei muşchilor viscerali şi scheletici
-
Contracţiei elementelor musculare ale pereţilor venoşi
-
Prezenţei valvelor în lumenul venelor
-
Presiunii atmosferice
Question 32
Question
CM Venele pot fi grupate în:
Answer
-
Mari, medii, mici, venule
-
Superficiale şi profunde
-
Magistrale şi colaterale
-
Multiple şi solitare
-
Plexuri şi sinusuri venoase.
Question 33
Question
CM Nu posedă valve venele:
Question 34
Question
CM De regulă venele:
Answer
-
Superficiale - au traiect individual şi sunt solitare
-
Profunde - sunt pare (cu excepţia celor mari) şi însoţesc arterele
-
Superficiale - nu se unesc cu cele profunde
-
Profunde - poartă denumiri similare cu cele ale arterelor pe care le însoţesc
-
Superficiale - nu însoțesc arterele
Question 35
Question
CM Pereţii vaselor sangvine:
Answer
-
Nu conţin terminaţii nervoase senzitive
-
Posedă vasa vasorum
-
Alocuri reprezintă zone reflexogene
-
Din exterior sunt însoţiţi de plexuri nervoase perivasculare
-
Contactează direct cu formaţiunile anatomice adiacente
Question 36
Answer
-
Ajung la formaţiunile pe care le irigă pe calea cea mai scurtă
-
La nivelul membrelor se plasează pe faţa lor laterală
-
Pătrund în organele parenchimatoase prin hilul acestora
-
Nivelul originii lor de la vasul matern nu reflectă dezvoltarea organului irigat
-
Numărul de artere, care irigă organul corelează doar cu dimensiunile acestuia
Question 37
Question
CS Microcirculaţia reprezintă:
Answer
-
Transportul lichidului tisular din ţesuturi în vasele sangvine şi limfatice
-
Trecerea directă a sângelui din sistemul arterial în sistemul venos
-
Zona intermediară dintre ramificaţiile distale ale sistemului arterial şi vasele iniţiale ale sistemului venos
-
Circulaţia sângelui şi a limfei prin segmentul microscopic al patului vascular și procesele complexe, care au loc la acest nivel
-
Tranziţia transmembranală a componentei lichide a sângelui
Question 38
Question
CM Din patul microcirculator fac parte:
Answer
-
Arteriolele
-
Venulele
-
Capilarele
-
Vasele anastomotice
-
Precapilarele
Question 39
Question
CM Microcirculaţia e reglată de:
Question 40
Question
CМ Patul microcirculator:
Answer
-
Are structură uniformă pentru toate organele
-
Are structură specifică fiecărui organ
-
Reprezintă totalitatea vaselor sangvine şi limfatice la nivel microscopic
-
Este un complex anatomo-funcţional cu componentele sangvine (5), limfatic şi interstiţial
-
Poate fi privit ca sistem microcirculator (V. V. Kuprianov)
Question 41
Question
CM Anastomozele vaselor sangvine pot fi:
Answer
-
Arteriale
-
Venoase
-
Suprasistemice
-
Arteriolo-venulare
-
Intersistemice
Question 42
Question
CS Anastomozele intrasistemice reprezintă conexiunile ramificaţiilor, provenite de la:
Question 43
Question
CS Circulaţia colaterală reprezintă circulaţia sângelui prin:
Answer
-
Artere şi vene intraorganice
-
Vene profunde
-
Vase magistrale ale organelor sau segmentelor de corp
-
Vase laterale, secundare, care constituie căi lăturalnice
-
Anastomoze arterio-venoase
Question 44
Question
CM Distribuirea vaselor sangvine intraorganice depinde de:
Answer
-
Distanţa, la care se află organul de la vasul magistral
-
Dimensiunile organului
-
Rolul funcţional al organului
-
Numărul surselor de irigare
-
Structura organului
Question 45
Question
CM Mica circulaţie include:
Answer
-
Patul microcirculator al plămânilor
-
Venele cave
-
Arterele pulmonare dreaptă şi stângă
-
Trunchiul pulmonar
-
Două vene pulmonare drepte şi două vene pulmonare stângi
Question 46
Question
CS Cu privire la trunchiul pulmonar:
Answer
-
Porneşte din ventriculul stâng
-
Porneşte din ventriculul drept
-
Se bifurcă în venele pulmonare dreaptă şi stângă
-
Reprezintă vasul circulaţiei mari
-
Transportă sânge îmbogăţit cu O2
Question 47
Question
CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
Answer
-
CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
-
Aorta porneşte din ventriculul stâng
-
Venele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng
-
Vena cavă superioară se varsă în atriul drept
-
Vena cavă inferioară se varsă în atriul stâng
Question 48
Question
CM Ramurile parietale ale aortei:
Question 49
Question
CS Ramurile viscerale ale aortei vascularizează:
Question 50
Question
CM Venele se caracterizează prin:
Answer
-
Viteza mică a fluxului sangvin
-
Presiunea joasă a sângelui
-
Prezenţa valvulelor
-
Structura histologică variată
-
Absenţa structurilor musculare
Question 51
Question
CS Numărul venelor:
Answer
-
Depăşeşte numărul arterelor
-
E identic cu cel al arterelor
-
E mai redus decât al arterelor
-
Este independent de numărul arterelor
-
Depinde de numărul arterelor
Question 52
Question
CM Anastomozele venoase pot fi:
Answer
-
Venulo-arteriale
-
Intrasistemice
-
Intersistemice
-
Extraorganice
-
Intraorganice
Question 53
Question
CM Anastomozele arteriale:
Answer
-
Formează arcuri şi reţele arteriale
-
Se întâlnesc doar la viscere
-
Sunt bine dezvoltate la nivelul articulaţiilor
-
Asigură vascularizarea uniformă a organului
-
Nu au rol deosebit de important
Question 54
Question
CS Arterele terminale:
Answer
-
Până la nivelul capilarizării nu formează anastomoze cu vasele vecine
-
Formează rete mirabile
-
Reprezintă vase, prin care e drenat sângele de la organe
-
Transportă sânge venos
-
Reprezintă vase comunicante
Question 55
Question
CM Tipuri de ramificare a arterelor sunt:
Question 56
Question
CM Sistemul vascular:
Answer
-
Constituie sistemul de tuburi, prin care circulă sângele şi limfa
-
Realizează vehicularea substanţelor nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea deşeurilor metabolice
-
Realizează schimbul de gaze
-
Include artere, vene şi vase limfatice
-
Transportă numai limfa
Question 57
Question
CS Sistemul microcirculator include:
Answer
-
Patul microcirculator
-
Patul microcirculator, căile extravasculare de transportare a substanţelor, spaţiile intertisulare şi intercelulare, circumiacente capilarelor
-
Arteriole, precapilare, capilare şi postcapilare
-
Precapilare, capilare şi postcapilare
-
Arteriola, venula şi patul limfomicrocirculator
Question 58
Question
CS Modulul microvascular include:
Answer
-
Arteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul limfomicrocirculator
-
Componente sangvine, limfatice şi interstiţiale
-
Patul hemomicrocirculator
-
Complexe cu componente limfatice şi interstiţiale
-
Ramificările arterelor extra- şi intraorganice
Question 59
Question
CM Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat in situ e dată de:
Question 60
Question
CM Cordul cu pericardul se află în:
Answer
-
Mediastinul inferior (PNA)
-
Mediastinul superior (PNA)
-
Mediastinul posterior (BNA)
-
Mediastinul mediu (PNA)
-
Mediastinul anterior (PNA)
Question 61
Question
CM Cu privire la conformaţia exterioară a cordului:
Answer
-
Poate avea formă ovală sau rotundă
-
Mai des aminteşte forma unui con
-
Îmbracă forma unui oval retezat
-
E de forma unui con aplatizat in sens antero-posterior
-
Are forma unui con retezat
Question 62
Question
CM Cordului i se disting feţele:
Answer
-
Anterioară
-
Posterioară
-
Superioară
-
Sternocostală
-
Diafragmatică
Question 63
Question
CS Pe o radiogramă anterioară cordului i se disting marginile:
Answer
-
Pulmonar
-
Laterale
-
Dreaptă şi stângă
-
Mediastinale
-
Pleurale
Question 64
Question
CM La exteriorul inimii se observă şanţurile:
Question 65
Question
CS Inimii i se disting camerele:
Answer
-
Două atrii şi două ventricule
-
Două ventricule şi două auricule
-
Două atrii, două ventricule şi două auricule
-
Două atrii, două ventricule şi un con arterial
-
Un ventricul şi două atrii
Question 66
Question
CM Atriul drept:
Answer
-
Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
-
Se află anterior de venele pulmonare drepte
-
În peretele său se conţine nodul sinuatrial
-
Are forma unui cub
-
Se dezvoltă din sinusul venos (parţial)
Question 67
Question
CM In atriul drept se deschid:
Answer
-
Venele pulmonare drepte
-
Vena cavă superioară
-
Sinusul coronaria
-
Venele mici ale cordului
-
Vena cavă inferioară
Question 68
Question
CM În atriul drept se disting valvele:
Question 69
Question
CM Muşchii pectinaţi ai atriului drept se află pe:
Question 70
Question
CM Pe peretele posterior al atriului drept se află:
Question 71
Question
CM Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului drept se disting:
Answer
-
Fosa ovală
-
Tuberculul intervenos
-
Limbul fosei ovale
-
Muşchi pectinaţi
-
Nodul atrioventricular
Question 72
Question
CS Pe peretele posterior al atriului stâng există:
Answer
-
Orificiul venei cave inferioare
-
Patru orificii ale venelor pulmonare
-
Fosa ovală
-
Orificiul atrioventricular stâng
-
Orificiul sinusului coronarian
Question 73
Question
CM Din interior pereţii atriului stâng:
Answer
-
Sunt aproape netezi
-
Conţin muşchi pectinaţi doar în auricula stângă
-
Sunt străpunşi de venele mici ale cordului
-
Alocuri de la ei pornesc muşchi papilari
-
Sunt accidentaţi uniform
Question 74
Question
CM Ventriculul drept:
Answer
-
Se află în dreapta şi înaintea ventriculului stâng
-
Are forma unei piramide triedre inversate
-
Peretele lui medial e constituit de septul interventricular
-
Peretele lui inferior e bombat, iar cel anterior - turtit
-
Constituie cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
Question 75
Question
CM Cavitatea ventriculului drept:
Answer
-
Recepţionează sânge venos din atriul drept
-
E separată de cavitatea atriului drept prin orificiul atrioventricular
-
E compartimentată în corp şi con arterial, drept limită dintre care serveşte creasta supraventriculară
-
În ea proemină muşchii papilari
-
E mult mai voluminoasă ca cea a ventriculului stâng
Question 76
Question
CS Pereţii ventriculului drept:
Answer
-
Sunt mai groşi ca la cel stâng
-
Au faţa internă accidentată, fiind dotaţi cu trabecule cărnoase şi muşchi papilari
-
Conţin orificii ale venelor mici ale inimii
-
Septul interventricular are o structură similară cu cea a celorlalţi pereţi
-
Conţin coarde tendinoase
Question 77
Question
CM Ventriculul stâng:
Answer
-
Are o formă conică
-
Cavitatea lui comunică cu atriul stâng şi cu aorta
-
Conţine numeroase trabecule cărnoase şi 3 - 5 muşchi papilari
-
Faţa internă, care delimitează conul arterial, apropiindu-se de ostiul aortic devine netedă.
-
Are pereţi mai groşi ca cei ai ventriculului drept
Question 78
Question
CM Valva atrioventriculară dreaptă:
Answer
-
Constă din trei cuspide - anterioară, posterioară şi septală
-
De obicei e dotată cu trei muşchi papilari
-
E ataşată la inelul muscular care se contractă în sistola ventriculului
-
În sistolă separă cavitatea ventriculului de cea a atriului
-
Cuspidele sunt formate din ţesut fibros şi endoteliu
Question 79
Question
CM Valva mitrală:
Answer
-
Constă din două cuspide - anterioară şi posterioară
-
Fiecare cuspidă e legată cu ambii muşchi papilari - anterior şi posterior
-
Se proiectează în spaţiul intercostal III din stânga, la o lăţime de deget lateral de stern
-
Focarul de auscultaţie a zgomotelor, provocate de ea, se află la o distanţă de 8 - 9 cm spre stânga de linia mediosternală
-
Cuspidele ei conțin fascicule musculare
Question 80
Question
CM Cu privire la muşchii papilari:
Answer
-
Reprezintă formaţiuni rudimentare
-
Contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare
-
Deschid valvele atrioventriculare în diastolă
-
Reglează poziția coardelor tendinoase în sistolă
-
Forma lor e variabilă
Question 81
Question
CM Peretele cardiac constă din:
Answer
-
Per Pericard
-
Miocard
-
Epicard
-
Endocard
-
Mezocard
Question 82
Answer
-
Tapetează miocardul din interior
-
Nu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase
-
Duplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare, aortei, trunchiului pulmonar şi cele ale venei cave inferioare şi a sinusului coronar
-
Reprezintă o pătură fină şi transparentă
-
Nu conţine vase sangvine, dar conține fibre nervoase
Question 83
Question
CM Miocardul atriilor:
Answer
-
Constă din cardiomiocite
-
E comun cu cel al ventriculelor
-
În atrii e reprezentat de două straturi – superficial – comun şi profund – separat
-
Stratul profund al atriilor conţine fascicule circulare, situate în jurul orificiilor venoase
-
Muşchii pectinaţi sunt formaţi de fascicule longitudinale
Question 84
Question
CM Miocardul ventriculelor:
Answer
-
Se compune din straturile extern, mediu şi intern
-
La nivelul apexului stratul extern trece in cel intern
-
Straturile extern şi intern sunt individuale, pentru fiecare ventricul
-
Stratul mediu e comun pentru ambele ventricule
-
Muşchii papilari şi trabeculele cărnoase sunt formaţi de fasciculele longitudinale ale stratului intern
Question 85
Question
CM Septul interventricular:
Answer
-
Reprezintă un perete muscular
-
I se disting porţiunile musculară şi membranoasă
-
E tapetat cu endocard
-
Separă ventriculele de atrii
-
La copii constă numai din porţiunea musculară
Question 86
Answer
-
Reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros
-
Are o structură similară cu cea a membranelor seroase
-
Deoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent
-
Tapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari
-
Se continuă cu foiţa parietală a pericardului seros
Question 87
Question
CM Inima la nou-născut:
Answer
-
E de formă sferică
-
Are o masă generală de cca 24 g
-
E situată mai sus şi are o poziţie orizontală
-
Faţa ei sternocostală e dată de atriul drept, ventriculul drept şi cea mai mare parte a ventriculului stâng
-
Nu posedă muşchi papilari
Question 88
Question
CM Inima la copil:
Answer
-
Creşte mai intens în primul an de viață
-
Are linii limitrofe care diferă de cele ale adultului
-
Are muşchii papilari atrofiaţi
-
Nu posedă trabecule cărnoase
-
În septurile interatrial şi interventricular există orificii
Question 89
Question
CM Cu privire la proiecţia inimii:
Answer
-
În condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre stânga de linia mediosternală
-
Linia limitrofă superioară se află la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale II
-
Linia limitrofă dreaptă se întinde între cartilajele costale III şi V cu 1 - 2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului
-
Linia limitrofă stângă se află la 2 - 3 cm medial de linia medioclaviculară stângă
-
Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin cartilajele costale IV
Question 90
Question
CS Apexul inimii se proiectează:
Answer
-
La nivelul coastei V pe linie medioclaviculară stângă
-
La nivelul apofizei xifoide a sternului la două lăţimi de deget spre stânga
-
În spaţiul intercostal V cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară din stânga
-
În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă
-
La copii nu se proiectează
Question 91
Question
CS Zgomotul, provocat de valva mitrală se aude mai desluşit:
Answer
-
În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern
-
În spaţiul intercostal V din stânga, lângă stern
-
În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă
-
În spaţiul intercostal V din dreapta, lângă stern
-
În zona de proiecție a apexului
Question 92
Question
CS Zgomotul, provocat de valva aortică poate fi perceput:
Answer
-
În spaţiul intercostal III din dreapta, lângă stern
-
În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern
-
La nivelul fuzionării apofizei xifoide cu corpul sternal, din stânga
-
Pe linie sternală, la nivelul spaţiului intercostal V, din dreapta
-
În spaţiul intercostal II din dreapta, lângă stern
Question 93
Question
CM Cu privire la pericardul fibros:
Answer
-
Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei
-
E separat de stern prin muşchii sternali
-
La nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora
-
E tapetat din interior cu foiţa parietală a epicardului
-
Din anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură
Question 94
Question
CM Pericardul seros:
Answer
-
Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală
-
Foiţa lui viscerală tapetează epicardul
-
Produce lichid pericardic
-
E fixat de stern prin ligg. sternopericardiace
-
Conține lamina muscularis pericardii
Question 95
Question
CM Cavitatea pericardului:
Answer
-
E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului fibros
-
Reprezintă un spaţiu capilar
-
Conţine o cantitate infimă de lichid seros
-
I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular
-
Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare
Question 96
Question
CM Sinusul transvers al pericardului:
Answer
-
Reprezintă un spaţiu îngust, situat în jurul pediculului vascular al cordului
-
Din exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros
-
Din interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros
-
Comunică cu sinusul coronarian
-
Graţie existenţei lui pediculul vascular al cordului poate fi circumtactat
Question 97
Question
CM Sinusul oblic al pericardului:
Answer
-
Se află sub faţa diafragmatică a inimii
-
Pentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta.
-
E delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi
-
Peretele lui anterior e format de miocardul atriului drept
-
E. Se continuă cu sinusul transvers
Question 98
Question
CM Scheletul moale al inimii include:
Answer
-
Aparatul ligamentar al pericardului
-
Inelele fibroase drept şi stâng
-
Inelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar
-
Triunghiurile fibroase drept şi stâng
-
Porţiunea membranoasă a septului interventricular
Question 99
Question
CM Pe viu inima poate fi explorată prin:
Answer
-
Endoscopie cardiacă
-
Percuţie
-
Ecocardiografie
-
Coronarografie
-
Angiocardiografie.
Question 100
Question
CS Inima se dezvoltă din:
Answer
-
Ectoderm
-
Mezoderm
-
Endoderm
-
Recesurile branhiale
-
Intestinul primar
Question 101
Question
CM Triada Fallot include:
Answer
-
Stenoza trunchiului pulmonar
-
Defectul septului interventricular
-
Hipertrofia ventriculului stâng
-
Defectul septului interatrial
-
Hipertrofia ventriculului drept
Question 102
Question
CM Faţa inferioară (diafragmatică) a cordului:
Answer
-
Vine în raport cu centrul tendinos al diafragmulu
-
Se sprijină pe partea sternală a diafragmului
-
Pe ea trece şanţul interventricular posterior
-
Corespunde suprafeţei ventriculului stâng (mai mare) şi ventriculului drept (mai mică)
-
Corespunde suprafeţelor ambelor atrii
Question 103
Question
CS Incisura apicală a cordului:
Answer
-
Se află pe marginea stângă
-
Reprezintă segmentul inferior al şanţului interventricular posterior
-
Întretaie marginea stângă
-
Se formează prin confluerea şanţurilor interventriculare
-
Corespunde apexului cordului
Question 104
Question
CS Apexul cordului este orientat:
Answer
-
În jos, anterior şi în dreapta
-
În jos, posterior şi în stânga
-
În jos, anterior şi în stânga
-
Spre spaţiul intercostal IV
-
În direcţia processus xiphoideus
Question 105
Question
CM Cu privire la baza cordului:
Answer
-
E formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar
-
Corespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng
-
E orientată posterior, în sus şi la dreapta
-
Atinge spaţiul intercostal II din dreapta
-
Formează peretele superior al atriilor
Question 106
Question
CM Marginile cordului:
Answer
-
Ambele sunt ascuţite.
-
Cea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită
-
Marginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros
-
Marginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept
-
Marginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă
Question 107
Question
CM Cu privire la dimensiunile cordului:
Answer
-
Sunt egale cu dimensiunile pumnului individului respectiv
-
Diametrul longitudinal e de 12-13 cm
-
Diametrul transversal măsoară 9-10 cm
-
Diametrul antero-posterior e de 6-7 cm
-
La femeie sunt mai mari
Question 108
Question
CM Muşchii papilari:
Answer
-
Au formă conică
-
De la vârful lor pleacă corzile tendinoase
-
Pot fi simpli, bifizi şi multifizi
-
Au diverse forme
-
Muşchii papilari se mai numesc trabeculae carneae
Question 109
Question
CM Septul interatrial:
Answer
-
Separă atriile de ventricule
-
Prezintă un perete comun pentru ambele atrii
-
Pe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis.
-
La nivelul fosei ovale este mult mai subţire
-
Constituie peretele comun al ventriculelor
Question 110
Question
CS Pereţii atriului drept sunt:
Answer
-
Anterior, atrioventricular, septal, posterior
-
Anterior, posterior, superior, inferior, medial şi lateral
-
Septal şi superoinferior
-
Anterior, posterior, superior şi inferior
-
Anterior şi inferior
Question 111
Question
CM Cu privire la triunghiul Koch:
Answer
-
Se află în atriul stâng
-
Se află în atriul drept
-
Este delimitat de valvula sinusului coronar, ostiul atrioventricular drept şi fasciculul conjunctiv, care pleacă de la valvula sinusului coronar
-
La nivelul lui se află nodul Aschoff-Tawara
-
La nivelul lui se află nodul sinoatrial
Question 112
Question
CM Cu privire la auriculele inimii:
Answer
-
Reprezintă formaţiuni rudimentare
-
Se prelungesc din peretele anterior al atriilor respective
-
Reprezintă rezervoare de sânge
-
Se cunosc auriculul drept şi stâng
-
Auriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept
Question 113
Question
CS Aparatul valvular al inimii este constituit din:
Answer
-
Valvele atrioventriculare dreaptă şi stângă
-
Valva trunchiului pulmonar şi valva aortică
-
Valva atrioventriculară dreaptă, valva atrioventriculară stângă, valva trunchiului pulmonar și valva aortică
-
Valvele semilunare ale trunchiului pulmonar şi ale aortei
-
Valvele tricuspidă şi bicuspidă
Question 114
Question
CM Valvulele semilunare ale trunchiului pulmonar:
Answer
-
Se află la marginile ostium tr. pulmonalis
-
Sunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă
-
Au aspect de cuib de rândunică
-
Împiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă
-
Numărul lor e variabil
Question 115
Question
CM Valva aortică:
Answer
-
Diferă structural de valva trunchiului pulmonar
-
Are structură identică cu cea a valvei trunchiului pulmonar
-
Nodulii ei sunt mai masivi şi mai pronunţaţi
-
Este constituită din valvulele semilunare anterioară, dreaptă şi stângă
-
Este constituită din valvulele semilunare posterioară, dreaptă şi stângă
Question 116
Question
CM Sistemul conductil al inimii este constituit din:
Answer
-
Fibre musculare netede
-
Fibre musculare atipice dispuse în miocard
-
Fascicule musculare longitudinale
-
Nodul sinoatrial, nodul atrioventricular şi fasciculul atrioventricular
-
Doi pedunculi musculari
Question 117
Question
CM Cu privire la localizarea componentelor sistemului conductil al inimii:
Answer
-
Pedunculii se răspândesc în miocardul ventriculului stâng
-
Nodul sinoatrial este localizat în peretele posterior al ventriculului drept
-
Nodul sinoatrial (Keith-Flack) se află în peretele atriului drept
-
Nodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat în porţiunea inferioară a septului interatrial
-
Pedunculii drept şi stâng ai fasciculului atrioventricular se distribuie în ventriculele corespunzătoare
Question 118
Question
CM Cu privire la importanţa sistemului conductil al inimii:
Answer
-
Realizează activitatea ritmică a inimii
-
Sincronizează contracţiile atriilor şi ventriculelor
-
Cumulează rolul elementelor nervoase ale cordului
-
Stimulează activitatea atriului şi ventriculului de pe dreapta
-
Realizează automatismul inimii
Question 119
Question
CM Cu privire la endocard:
Answer
-
Reprezintă un strat gros ce căptuşeşte interiorul camerelor inimii
-
La nivelul atriilor este mai gros, decât al ventriculelor
-
E bine pronunţat pe septul interventricular
-
La nivelul ostiilor aortal şi al trunchiului pulmonar este mai puţin pronunţat
-
Pe septul interventricular este foarte fin
Question 120
Answer
-
Alcătuieşte pereţii atriilor şi ventriculelor independent de funcţiile lor
-
La nivelul atriilor este mai gros, decât în ventricule
-
E cel mai bine dezvoltat strat al cordului
-
Constă din ţesut muscular scheletic
-
Anatomic este comun pentru atrii şi ventricule
Question 121
Question
CM Triungiurile fibroase din scheletul moale al inimii:
Answer
-
Există drept şi stâng
-
Se află între inelele fibroase ale orificiilor atrioventriculare şi ale celui aortic.
-
Cel stâng este mult mai mare decât cel drept
-
Cel drept leagă ambele inele atrioventriculare şi cel aortic
-
Cel stâng este unit cu septul interventricular
Question 122
Question
CM Pericardului i se disting fețele:
Question 123
Question
CM Prin examenul radiologic la adult se evidenţiază următoarele poziţii principale ale cordului:
Answer
-
Transversală
-
Oblică
-
Orizontală
-
Verticală
-
Mediană
Question 124
Question
CM Circulaţia sangvină la făt:
Answer
-
Este pulmonară
-
Este placentară
-
Circulaţia sangvină mare comunică cu cea mică prin foramen ovale şi ductus arteriosus
-
Are loc numai prin artere
-
Aprovizionează fătul cu O2 şi substanţe nutritive
Question 125
Question
CM În activitatea inimii se disting următoarele faze:
Answer
-
Sistola generală
-
Sistola atriilor
-
Diastola generală
-
Sistola ventriculelor
-
Diastola ventriculelor
Question 126
Question
CM Lamela viscerală a pericardului seros reprezintă:
Answer
-
Stratul intern al inimii.
-
Stratul extern al inimii
-
Epicardul
-
Două lamele ale pericardului fibros
-
O lamelă, care tapetează din interior pericardul fibros
Question 127
Question
CM Faţa sternocostală a pericardului:
Answer
-
Aderă nemijlocit la corpul sternului şi cartilajele coastelor IV, V şi VI
-
Se uneşte cu coastele VII, VIII şi IX
-
Se uneşte cu peretele toracelui prin ligamentele sternopericardiace superioare şi inferioare
-
Acoperă pe deplin faţa internă a sternului
-
Aderă la pleurele mediastinale dreaptă şi stângă
Question 128
Question
CM Lichidul pericardic:
Answer
-
Facilitează alunecarea cordului
-
Împiedică mişcările inimii
-
E un lichid seros
-
Se prezintă ca un lichid vâscos
-
Se află intre pericardul fibros şi seros
Question 129
Question
CS Şocul apexian se determină:
Answer
-
La apexul inimii
-
În spaţiul intercostal III din stânga
-
La nivelul cartilajului coastei IV din dreapta
-
În spaţiul intercostal IV din dreapta
-
Pe linia medioclaviculară stângă
Question 130
Question
CM Poziţia cordului:
Answer
-
Depinde de poziţia diafragmului, vârstă şi constituţie
-
La hiperstenici este orizontală
-
La normostenici capătă o poziţie oblică
-
La femei este transversală
-
La astenici e verticală
Question 131
Question
CM Vascularizaţia inimii:
Answer
-
Se realizează din arterele coronare stângă și dreaptă
-
Artera coronară dreaptă irigă atriul drept, ventriculul drept, muşchii papilari ai ventriculului stâng, septul interatrial
-
Artera coronară stângă irigă septul interventricular, muşchii papilari ai ventriculului drept, inelele fibroase
-
Artera coronară posterioară irigă ţesuturile cardiace adiacente şanţului interventricular posterior
-
Pot exista și artere coronare suplimentare
Question 132
Question
CS Dintre tipurile de distribuire a arterelor coronare predominant este:
Answer
-
Uniform
-
Dextrocoronarian
-
Sinistrocoronarian
-
Dextrocoronarian mediu
-
Sinistrocoronarian mediu
Question 133
Question
CS Ramurile arterelor coronare:
Answer
-
Nu anastomozează între ele
-
Formează două inele arteriale
-
Formează reţele vaste de anastomoze, localizate mai ales în miocard
-
Anastomozează cu ramurile arterei pericardiacofrenice.
-
Toate sunt de tip conectant
Question 134
Question
CM Arterele inimii:
Question 135
Question
CM Venele inimii:
Answer
-
Sunt mai puţin numeroase ca arterele
-
Cele mai multe dintre cele mari afluează în sinusul coronar
-
Toate se varsă direct în camerele inimii
-
Direct în camerele inimii, mai ales în atriul drept se varsă doar venele cardiace minime
-
Venele cardiace anterioare sunt afluenţi ai sinusului coronar
Question 136
Question
CS Sinusul coronar:
Answer
-
Reprezintă o reminiscenţă a venei cardinale comune stângi
-
Este localizat în şanţul interventricular posterior
-
Se varsă în atriul stâng
-
Se întinde de la apexul inimii până la nivelul şanţului coronar
-
Colectează sângele din toate venele inimii
Question 137
Question
CM In sinusul coronar afluează:
Question 138
Question
CS Reţele de capilare limfatice se află:
Answer
-
Doar în endocard
-
Doar în epicar
-
Doar în miocard
-
Doar în pericard
-
În toate cele menţionate
Question 139
Question
CM Spre ganglionii limfatici regionali limfa de la cord e transportată prin:
Answer
-
Vasul limfatic cardiac anterior
-
Vasul limfatic cardiac posterior
-
Vasul limfatic atrioventricular
-
Vasul limfatic cardiac drep
-
Vasul limfatic cardiac stâng
Question 140
Question
CM Inervaţia inimii este dată de:
Answer
-
Nervii şi ramurile cardiace
-
Plexurile cardiace extraorganice
-
Plexurile cardiace intraorganice
-
Nervul frenic
-
Plexul esofagian
Question 141
Question
CM Nervii cardiaci pornesc de la:
Answer
-
Nervul frenic
-
Ganglionul cervical superior al lanţului simpatic
-
Ganglionii toracici II-V ai lanţului simpatic
-
Plexul celiac
-
Ganglionul cervical inferior al lanţului simpatic
Question 142
Question
CM După V.P. Vorobiov din plexul subepicardial fac parte:
Answer
-
Plexul anterior al atriilor
-
Plexul ventricular comun
-
Plexul posterior stâng
-
Plexul posterior al atriului stâng
-
Plexul atrioventricular superior
Question 143
Question
CM Sistemul conductil al cordului:
Answer
-
Constă din fibre musculare atipice
-
Centrii lui sunt reprezentaţi de nodurile sinuatrial şi atrioventricular
-
Nodul sinuatrial se află în peretele anterior al ventriculului drept
-
Nodul atrioventricular e situat în septul interventricular
-
Include noduri şi fascicule
Question 144
Question
CM În unele maladii cardiace durerea referită e localizată:
Answer
-
În regiunea epigastrică
-
În regiunea epigastrică. B. Pe faţa laterală a hemitoracelui stâng
-
În regiunea umărului stâng
-
Pe faţa medială a membrului superior liber stâng
-
În regiunea hipocondrului stâng
Question 145
Question
CS Arterele coronare pornesc de la:
Question 146
Question
CM Artera coronară dreaptă irigă:
Answer
-
Atriul drept
-
Peretele posterior al ventriculului drept
-
Tot peretele posterior al ventriculului stâng
-
Septul interatrial
-
Septul interventricular (1/3 posterioară)
Question 147
Question
CM Artera coronară stângă vascularizează:
Answer
-
Peretele anterior şi o parte din cel posterior al ventriculului stâng
-
Atriul drept
-
Atriul stâng
-
Peretele anterior al ventriculului drept
-
Muşchiul papilar anterior al ventriculului stâng
Question 148
Question
CS Ramurile arterei coronare drepte sunt:
Answer
-
Interventriculare dreaptă şi stângă
-
Circumflexe dreaptă şi stângă
-
Interventriculară posterioară
-
Ventriculară stângă
-
Atrială dreaptă
Question 149
Question
CS Artera coronară stângă emite ramurile:
Question 150
Question
CM Ramura circumflexă:
Answer
-
Anastomozează cu artera coronară dreaptă
-
Poate fi dublă
-
Dă naştere la ramuri atriale şi ventriculare
-
Ea naştere de la bulbul aortei
-
Irigă atriul drept şi auriculul stâng
Question 151
Question
CM Ramura interventriculară posterioară irigă:
Answer
-
Peretele ventriculului drept
-
Auricula dreaptă
-
Muşchii papilari ai ventriculului drept
-
Porţiunea anterioară a septului interventricular
-
Atriul stâng
Question 152
Question
CM Ramurile arterelor coronare formează anastomoze:
Answer
-
Periferice
-
Intraorganice
-
Extraorganice
-
Intrasistemice
-
Interne
Question 153
Question
CS Arterele coronare pot fi vizualizate prin:
Question 154
Question
CM Anomalii de dezvoltare a inimii pot fi:
Question 155
Question
CS Vortex cordis se formează la:
Question 156
Question
CS Dintre venele cordului valvule are:
Answer
-
Sinusul coronarian
-
Vena mare a cordului
-
Venele Thebesius
-
Vena cavă superioară
-
Vena cavă inferioară
Question 157
Question
CM Arterele coronare pot porni atipic de la:
Question 158
Question
CM Vena cordis magna:
Answer
-
Are origine în sinusul coronar
-
Ia naştere la nivelul apexului cordului
-
Colectează sângele din venele ambelor ventricule
-
Colectează sângele din venele septului interventricular
-
Se formează din venele minime ale cordului
Question 159
Question
CM Venele minime ale cordului:
Answer
-
Sunt numeroase
-
Se varsă nemijlocit în atriul drept
-
Se varsă nemijlocit în cavităţile atriilor şi ventriculelor
-
Încep în pereţii ventriculului stâng
-
Sunt patru la număr
Question 160
Question
CS Orificiul de deschidere a sinusului coronarian se află în:
Answer
-
Atriul stâng
-
Ventriculul drept
-
Atriul drept
-
Trunchiul pulmonar
-
Vena cavă inferioară
Question 161
Question
CM Patul limfatic al cordului este constituit din:
Answer
-
Trunchiuri limfatice
-
Reţele de capilare limfatice
-
Vasele limfatice cardiace drept şi stâng
-
Vase limfatice superficiale şi profunde
-
Ganglioni limfatici
Question 162
Question
CM Vasele limfatice de la pericard se varsă în:
Answer
-
Vasele limfatice cardiace
-
Sinusul coronarian
-
Ganglionii mediastinali anteriori
-
Ganglionii traheobronhiali
-
Trunchiurile bronhomediastinale
Question 163
Question
CM Există trei grupuri de vene cardiace:
Answer
-
Afluenţii venei cordis magna
-
Venele sinusului coronarian
-
Venele anterioare ale inimii
-
Venele minime
-
Vena oblică a atriului stâng
Question 164
Question
CM Inima este inervată de:
Answer
-
Nervul cardiac cervical superior
-
Nervul cardiac cervical mediu
-
Plexul aortal toracic
-
Plexul subclavicular
-
Nervul cardiac cervical inferior
Question 165
Question
CS Inervaţia simpatică a cordului este asigurată de:
Answer
-
Nucleul intermediolateral al segmentelor C8 – T4
-
Ganglionul jugular superior al nervului vag
-
Plexul carotid comun
-
Ganglionul jugular inferior al nervului vag
-
Neuronii de tipul Doghiel II
Question 166
Question
CM Inervaţia aferentă a cordului este asigurată de neuronii:
Answer
-
Ganglionilor spinali C7 – T4.
-
Ganglionilor superiori şi inferiori ai nervului vag
-
De tipul Doghiel II
-
Ganglionilor spinali T12 – L1
-
Ganglionului pterigopalatin
Question 167
Question
CM Cu privire la inervaţia parasimpatică a cordului:
Answer
-
Este asigurată de nucleul dorsal al nervului vag
-
O parte din fibrele parasimpatice trece în componența nervului laringian recurent
-
Se implică nervul frenic
-
Ca sursă servesc ramurile cardiace cervicale inferioare
-
Participă şi nervul splanhnic mic