121-140

Eutanasie tardivă, involuntară sau nonvoluntară.

Eutanasie voluntară, profitabilă sau nonvoluntară.

Eutanasie dublată, involuntară sau asumată.

Eutanasie prezumtivă, involuntară sau sintetică.

Eutanasie voluntară, involuntară sau nonvoluntară.

Eutanasie voluntară sau pasivă.

Eutanasie activă sau involuntară.

Eutanasie activă sau pasivă.

Eutanasie nonvoluntară sau pasivă.

Eutanasie tardivă sau pasivă.

Pacientul, în deplinătatea facultăţilor sale mintale, având dreptul şi libertatea de a alege, consimte, chiar cere să fie eutanasiat.

Pacientul, deşi are capacitatea de a decide, nu a fost consultat asupra gestului tanatogen sau a declarat anterior că nu doreşte să fie eutanasiat.

Se pune capăt vieţii unui bolnav care nu poate alege el însuşi între a trăi şi a muri, datorită suferinţelor fizice sau psihice.

Moartea este provocată în mod activ şi deliberat, se efectuează anumite gesturi care determină moartea (care altfel nu ar surveni în acel moment), adică, presupune intervenţia activă a unei persoane (nu neapărat a medicului), prin utilizarea unui mijloc tanatogen.

O inacţiune: abţinerea de la utilizarea anumitor mijloace terapeutice sau întreruperea unor măsuri obişnuite de nutriţie sau tratament.

Majoritatea suferinzilor în fază terminală au posibile tulburări psihice şi mentale, adică se pune problema validităţii acestei solicitări.

Acordul ar fi putut fi obţinut, dar nu a fost obţinut. Cea mai gravă abatere etică dintre toate!

Alţii iau decizii (decizie prin substituţie).

Tendinţa de abuzuri şi eugenie.

Familia trebuie să-şi dea acordul pentru scoaterea din priză a aparatelor de menţinere a vieţii.

Pacientul, în deplinătatea facultăţilor sale mintale, având dreptul şi libertatea de a alege, consimte, chiar cere să fie eutanasiat.

Pacientul, deşi are capacitatea de a decide, nu a fost consultat asupra gestului tanatogen sau a declarat anterior că nu doreşte să fie eutanasiat.

Se pune capăt vieţii unui bolnav care nu poate alege el însuşi între a trăi şi a muri, datorită suferinţelor fizice sau psihice.

Moartea este provocată în mod activ şi deliberat, se efectuează anumite gesturi care determină moartea (care altfel nu ar surveni în acel moment), adică, presupune intervenţia activă a unei persoane (nu neapărat a medicului), prin utilizarea unui mijloc tanatogen.

O inacţiune: abţinerea de la utilizarea anumitor mijloace terapeutice sau întreruperea unor măsuri obişnuite de nutriţie sau tratament.

Acordul ar fi putut fi obţinut, dar nu a fost obţinut. Cea mai gravă abatere etică dintre toate!

Alţii iau decizii (decizie prin substituţie), tendinţa de abuzuri şi eugenie, familia trebuie să-şi dea acordul pentru scoaterea din priză a aparatelor de menţinere a vieţii.

Majoritatea suferinzilor în fază terminală au posibile tulburări psihice şi mentale, adică se pune problema validităţii acestei solicitări.

Alţii iau decizii (decizie prin substituţie).

Tendinţa de abuzuri şi eugenie, familia trebuie să-şi dea acordul pentru scoaterea din priză a aparatelor de menţinere a vieţii.

Pacientul, în deplinătatea facultăţilor sale mintale, având dreptul şi libertatea de a alege, consimte, chiar cere să fie eutanasiat.

Pacientul, deşi are capacitatea de a decide, nu a fost consultat asupra gestului tanatogen sau a declarat anterior că nu doreşte să fie eutanasiat.

Se pune capăt vieţii unui bolnav care nu poate alege el însuşi între a trăi şi a muri, datorită suferinţelor fizice sau psihice.

Moartea este provocată în mod activ şi deliberat, se efectuează anumite gesturi care determină moartea (care altfel nu ar surveni în acel moment), adică, presupune intervenţia activă a unei persoane (nu neapărat a medicului), prin utilizarea unui mijloc tanatogen.

O inacţiune: abţinerea de la utilizarea anumitor mijloace terapeutice sau întreruperea unor măsuri obişnuite de nutriţie sau tratament.

Alţii iau decizii (decizie prin substituţie), tendinţa de abuzuri şi eugenie, familia trebuie să-şi dea acordul pentru scoaterea din priză a aparatelor de menţinere a vieţii.

Majoritatea suferinzilor în fază terminală au posibile tulburări psihice şi mentale.

Problema validităţii solicitării eutanasiei.

Acordul ar fi putut fi obţinut, dar nu a fost obţinut. Cea mai gravă abatere etică dintre toate!

Abţinerea de la utilizarea anumitor mijloace terapeutice sau întreruperea unor măsuri obişnuite de nutriţie sau tratament.

Pacientul, în deplinătatea facultăţilor sale mintale, având dreptul şi libertatea de a alege, consimte, chiar cere să fie eutanasiat.

Pacientul, deşi are capacitatea de a decide, nu a fost consultat asupra gestului tanatogen sau a declarat anterior că nu doreşte să fie eutanasiat.

Se pune capăt vieţii unui bolnav care nu poate alege el însuşi între a trăi şi a muri, datorită suferinţelor fizice sau psihice.

Moartea este provocată în mod activ şi deliberat, se efectuează anumite gesturi care determină moartea (care altfel nu ar surveni în acel moment), adică, presupune intervenţia activă a unei persoane (nu neapărat a medicului), prin utilizarea unui mijloc tanatogen.

O inacţiune: abţinerea de la utilizarea anumitor mijloace terapeutice sau întreruperea unor măsuri obişnuite de nutriţie sau tratament.

Pacientul, în deplinătatea facultăţilor sale mintale, având dreptul şi libertatea de a alege, consimte, chiar cere să fie eutanasiat.

Pacientul, deşi are capacitatea de a decide, nu a fost consultat asupra gestului tanatogen sau a declarat anterior că nu doreşte să fie eutanasiat.

Se pune capăt vieţii unui bolnav care nu poate alege el însuşi între a trăi şi a muri, datorită suferinţelor fizice sau psihice.

Moartea este provocată în mod activ şi deliberat, se efectuează anumite gesturi care determină moartea (care altfel nu ar surveni în acel moment), adică, presupune intervenţia activă a unei persoane (nu neapărat a medicului), prin utilizarea unui mijloc tanatogen.

O inacţiune: abţinerea de la utilizarea anumitor mijloace terapeutice sau întreruperea unor măsuri obişnuite de nutriţie sau tratament.

Evitarea sinuciderilor ratate, libertatea individuală, dreptul de a păstra demnitatea umană, moartea bună etc.

Sacralitatea vieţii umane.

Diagnostice greşite şi noi tratamente, riscul arbitrariului.

Protejarea celor slabi, incompetenţi şi dezavantajaţi.

Imposibilitatea luării unei decizii competente şi raţionale.

Sacralitatea vieţii umane, diagnostice greşite şi noi tratamente, riscul arbitrariului, protejarea celor slabi, incompetenţi şi dezavantajaţi, imposibilitatea luării unei decizii competente şi raţionale.

Evitarea sinuciderilor ratate.

Libertatea individuală.

Dreptul de a păstra demnitatea umană.

Moartea bună.

Îngrijirea persoanelor care suferă de boli ce pun în pericol viaţa, pentru care medicina actuală nu a găsit tratament etiologic, adică, este un model de îngrijire axat nu doar pe dimensiunile medical-somatice, ci şi pe cele sociale, psihologice şi spirituale.

Acţiune ori inactivitate (pasivitate) care aduce la moarte şi are scop de a lichida durerile şi suferinţele inumane a bolnavului.

Îngrijirea persoanelor care nu suferă de boli ce pun în pericol viaţa, pentru care medicina actuală a găsit tratament etiologic, adică, este un model de îngrijire axat doar pe dimensiunea medical-somatice.

Îngrijirea persoanelor care suferă de boli ce pun în pericol viaţa, însă medicina actuală a găsit tratament etiologic, doar că se cere un model de îngrijire axat doar pe dimensiunile psihologice şi spirituale.

Îngrijirea persoanelor care suferă de boală cronică ce nu pun în pericol viaţa, pentru care medicina actuală a găsit tratament etiologic, este un model de îngrijire axat doar pe dimensiunea socială.

Îngrijirea psihiatrică.

Consilierea religioasă.

Îngrijirea paliativă.

Odihna.

Îngrijirea emoțională.

Aspectul medical, juridic şi bioetic.

Aspectul economic, social și voluntar.

Aspectul antropologic, dialectic și ontologic.

Aspectul medical, involuntar și bioetic.

Aspectul medical, bioetic și farmacologic.

Medical, economic, psihologic, social și spiritual.

Medical, etic, nonvoluntar, social și rațional.

Medical, etic, involuntar, juridic și spiritual.

Medical, etic, psihologic, social și spiritual.

Medical, imoral, psihologic, neutru și spiritual.

A. Parametri fiziologici, psihologici și a altor stări ale organismului uman sub influența diverșilor factori, precum și testarea clinică a noilor metode de diagnostic, curativ- profilactic, de reabilitare, a medicamentelor sau a altor remedii, realizată pe un subiect uman.

Act medical ce cuprinde dezbaterile sociologice cu privire la tratamentul şi procedurile de inseminare artificială sau de fertilizare in vitro

Act medical ce cuprinde ansamblul tratamentelor şi procedurilor de inseminare artificială sau de fertilizare in vitro, de manipulare medicală în laborator a materialului genetic feminin şi masculin în scopul fecundării artificiale a ovulelor şi implantării acestora.

Act medical ce cuprinde dezbaterile antropologice și psihologice cu privire la tratamentul şi procedurile de inseminare artificială sau de fertilizare in vitro în scopul fecundării artificiale a ovulelor şi implantării acestora.

Act medical ce cuprinde dezbaterile bioetice cu privire la tratamentul şi procedurile de inseminare artificială sau de fertilizare in vitro, de manipulare a materialului genetic feminin şi masculin în scopul fecundării artificiale a ovulelor şi implantării acestora.

Analizează și sistematizează valorile și normele morale ce reglementează practica cercetării biomedicale.

Diminuează aplicarea valorile și normele morale ce reglementează practica cercetării biomedicale.

Respinge valorile și normele morale ce reglementează practica cercetării biomedicale.

Combate valorile și normele morale ce reglementează practica cercetării biomedicale.

Subminează valorile și normele morale ce reglementează practica cercetării biomedicale.

Un organism deindependent de instituții comerciale constituit din membri cu profesie în domeniul medical-ştiinţific şi membri cu profesie în afara acestui domeniu (bioeticieni, jurişti, teologi, psihologi etc), a căror responsabilitate este să asigure protecţia drepturilor, siguranţa şi starea de bine a subiecţilor umani antrenaţi în studiul clinic.

Un organism independent constituit din membri cu profesie în domeniul medical- ştiinţific şi membri cu profesie în afara acestui domeniu (bioeticieni, jurişti, teologi, psihologi etc), a căror responsabilitate este să asigure protecţia drepturilor, siguranţa şi starea de bine a subiecţilor umani antrenaţi în studiul clinic.

Un organism formal, neînsemnat constituit din membri cu profesie în domeniul medical- ştiinţific şi membri cu profesie în afara acestui domeniu (bioeticieni, jurişti, teologi, psihologi etc), a căror responsabilitate este să asigure protecţia drepturilor, siguranţa şi starea de bine a subiecţilor umani antrenaţi în studiul clinic.

Un organism multicentric constituit din membri din domeniul antropologic a cărui responsabilitate este să nu asigure protecţia drepturilor, siguranţa şi starea de bine a subiecţilor umani antrenaţi în studiul clinic.

Un organism de stat constituit din politicieni, economiști etc. a căror responsabilitate este să asigure impunerea intereselor comerciale, fără să asigure siguranţa şi starea de bine a subiecţilor umani antrenaţi în studiul clinic.

Informare, recomandare, coordonare, avizare, raportare şi ghidare a cercetărilor ştiinţifice şi practicii biomedicale cu tendinţa de a corela permanent problemele tehnologice cu cele etice.

Dezinformare, recomandare, coordonare, avizare, raportare şi ghidare a cercetărilor ştiinţifice şi practicii non-biomedicale cu tendinţa de a corela permanent problemele tehnologice cu cele economice.

Informare, recomandare, coordonare, avizare, raportare şi ghidare a cercetărilor ştiinţifice şi practicii biomedicale cu tendinţa de a corela interesele comerciale a statului cu problemele tehnologice.

Informare, subminare, coordonare, raportare şi stagnare a cercetărilor ştiinţifice şi practicii biomedicale.

Informare, pedepsire, coordonare, avizare, raportare şi limitare a cercetărilor ştiinţifice şi practicii biomedicale cu tendinţa de a corela permanent problemele tehnologice cu cele statale.