Ian3

Sistem de referinţă

Corp de referinţă

Punct material

V=d/t

V=dt

V=t/d

se caracterizează prin faptul că în niciun moment picioarele nu se află pe sol amândouă odată. La o anumită viteză apare un interval în care corpul nu are contact deloc cu solul. Alergarea se compune dintr-o serie de perioade de sprijin, alternate prin perioade de suspensie. În alergare, picioarele sunt în flexie.

se compune dintr-o serie de perioade de sprijin al corpului pe un singur membru inferior (sprijin unilateral), despartite prin perioade de sprijin pe ambele membre inferioare (sprijin dublu).

consta din deplasarea cu ambele picioare dintr-o data, fazele de sprijin concomitent al ambelor picioare pe sol fiind separate de aflarea concomitenta a ambelor picioare in aer.

𝐹1 = −𝐹2

𝐹1 = 𝐹2

𝐹1 ≠F2

este rezultanta tuturor fortelor elementare, paralele pentru un corp de dimensiuni nu prea mari, care atag acel corp spre centrul Pamintului. Aceasta rezultanta se aplica in interiorul corpului, intr-un punct numit centrul de greutate (pentru determinarea pozitiei statice).

este o mărime fizică definită ca produsul dintre componenta forței care acționează asupra unui corp în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea drumului parcurs.

este rezultanta tuturor fortelor elementare, paralele pentru un corp de dimensiuni mari, care atag acel corp spre centrul Pamintului. Aceasta rezultanta se aplica in exteriorul corpului, intr-un punct numit centrul de greutate (pentru determinarea pozitiei statice).

diferenţa de energie a unui sistem fizic la o transformare între două stări este independentă de calea de transformare dintre cele două stări, ea depinzând numai de cele două stări.

energia totală a unui sistem fizic izolat rămâne nemodificată în timp, indiferent de natura proceselor interne ce au loc în sistem.

indică capacitatea unui sisem fizic de a efectua lucru mecanic când trece printr-o transformare din starea sa într-o altă stare aleasă ca stare de referinţă.

𝐸 = 𝐸𝑐 + 𝐸p

consecinta a pozitiei verticale vicioase. Apare datorita discordantei dintre apasarea puternica si continua a corpului celui care sta mult timp in picioare si este supraincarcat cu greutati si rezistenta oaselor si a ligamentelor.

consecinta a pozitiei orizontale vicioase. Apare datorita discordantei dintre apasarea puternica si continua a corpului celui care sta mult timp in picioare si este supraincarcat cu greutati si rezistenta oaselor si a ligamentelor.

consecinta a pozitiei verticale vicioase. Apare datorita discordantei dintre apasarea puternica si continua a corpului celui care sta mult timp in picioare

Parghia de gradul al II -lea sau parghia de forta – are punctul de aplicatie a rezistentei intre cel de aplicatie a fortei si cel de sprijin; prin structura lor, distanta de la R la S este mai mica decat de la F la S , asadar F este mai mic decat R, motiv pentru care putem amplifica forta ;

Parghia de gradul ll sau parghia de echilibru (deoarece realizeaza echilibru static) are punctul de sprijin S situat intre punctul de aplicatie a fortei F si cel de aplicatie a rezistentei ;

Parghia de gradul ll sau parghia de deplasare – are F intre R si S, ele utilizeaza o forta mare si inving o forta mica, in schimb deplaseaza mult punctul lui R; acest tip de parghii este cel mai intalnit in corpul uman (punctul de aplicatie a fortei, adica locul de inserare a muschiului, se afla intre punctul de sprijin care este articulatia si punctul de aplicatie a rezistentei).

deformatia se obtine fara prea mult effort.

nu se deformeaza

deformatia se obtine cu mult efort

Suprafaţa de separaţie între lichid şi aer sau gaz se numeşte suprafaţă liberă

Această suprafaţă liberă aflată în echilibru este perpendiculară în oricare punct al ei la forţa ce acţionează asupra lichidului din vas.

Dacă asupra particulelor de lichid acţionează doar forţa de gravitaţie, suprafaţa liberă va fi un plan orizontal

Dacă asupra particulelor de lichid acţionează doar forţa de frecare, suprafaţa liberă va fi un plan orizontal

Este plana, usor curbata .ln apropierea vasului in care se afla Intr-un tub ingust supafata libera a unui lichid este curba.

Este curbata, ln apropierea vasului in care se afla Intr-un tub ingust supafata libera a unui lichid este plana

In axa viteza este mai mare, iar linga peretii tubului viteza este mai mica din cauza frecarii. Suprafata tubului este convexa.

In regiunea unde viteza este maxima, uneori aerul de deasupra este absorbit si incorporate din cauza virtejurilor care se formeaza, lichidul curgind in axe cu bulele de aer.

In regiunea unde viteza este minima, uneori aerul de deasupra este absorbit si incorporate din cauza virtejurilor care se formeaza, lichidul curgind in axe cu bulele de aer.

In axa viteza este mai mica, iar linga peretii tubului viteza este mai mare din cauza frecarii. Suprafata tubului este concava.

Cinematica

Dinamica

Statica

Mersul

Echilibrul

Mobilul care parcurge distante neegale in timpuri egale executa o miscare variata.

Mobilul care parcurge distante egale in timpuri egale executa o miscare variata.

Mobilul care parcurge distante neegale in timpuri neegale executa o miscare variata.

se caracterizează prin faptul că în niciun moment picioarele nu se află pe sol amândouă odată. La o anumită viteză apare un interval în care corpul nu are contact deloc cu solul. Alergarea se compune dintr-o serie de perioade de sprijin, alternate prin perioade de suspensie. În alergare, picioarele sunt în flexie.

se compune dintr-o serie de perioade de sprijin al corpului pe un singur membru inferior (sprijin unilateral), despartite prin perioade de sprijin pe ambele membre inferioare (sprijin dublu).

consta din deplasarea cu ambele picioare dintr-o data, fazele de sprijin concomitent al ambelor picioare pe sol fiind separate de aflarea concomitenta a ambelor picioare in aer.

𝐹 = 𝑚 ∙ 𝑎 [𝐹] 𝑐𝑔𝑠 = 𝑑𝑖𝑛𝑎 1 𝑑𝑖𝑛𝑎 = 1𝑔 ∙ 1 𝑐𝑚/ 𝑠^2

𝐹 = 𝑚 /a 𝐹 𝑐𝑔𝑠 = 𝑑𝑖𝑛𝑎 1 𝑑𝑖𝑛𝑎 = 1𝑔 ∙ 1 𝑐𝑚* 𝑠^ 2

𝐹 = 𝑚 ∙ 𝑎 𝐹 𝑐𝑔𝑠 = 𝑑𝑖𝑛𝑎 1 𝑑𝑖𝑛𝑎 = 1𝑔 ∙ 1 𝑐𝑚*𝑠^2

Centru de greutate

Centru cubului

Punctul de unire a intersectiilor

cind corpul este mobil in jurul axei de rotatie (orizontala, verticala sau de rotatie). Stabil, nestabil si indiferent.

cind corpul rămâne nemodificată în timp, indiferent de natura proceselor interne ce au loc în sistem.

cind corpul este imobil in jurul axei de rotatie (orizontala, verticala sau de rotatie). Stabil, nestabil si indiferent.

cind corpul rămâne nemodificat în timp, in dependenta de natura proceselor interne ce au loc în sistem.

Fig a

Fig b

Fig c

Parghia de gradul al III -lea sau parghia de deplasare – are F intre R si S, ele utilizeaza o forta mare si inving o forta mica, in schimb deplaseaza mult punctul lui R; acest tip de parghii este cel mai intalnit in corpul uman (punctul de aplicatie a fortei, adica locul de inserare a muschiului, se afla intre punctul de sprijin care este articulatia si punctul de aplicatie a rezistentei).

Parghia de gradul al Ill -lea sau parghia de forta – are punctul de aplicatie a rezistentei intre cel de aplicatie a fortei si cel de sprijin; prin structura lor, distanta de la R la S este mai mica decat de la F la S , asadar F este mai mic decat R, motiv pentru care putem amplifica forta ;

Parghia de gradul al lll-lea sau parghia de echilibru (deoarece realizeaza echilibru static) are punctul de sprijin S situat intre punctul de aplicatie a fortei F si cel de aplicatie a rezistentei ;

reactia egala in valoare si de sens contrar pe care o opun materialele la tractiune, compresiune, flecsie, torsiune, forfecare…

reactia egala in directie si de sens contrar pe care o opun materialele la tractiune, compresiune, flecsie, torsiune, forfecare…

reactia neegala in valoare si de sens contrar pe care o opun materialele la tractiune, compresiune, flecsie, torsiune, forfecare…

Perpendiculara,orizontal,plana,usor curbata,

ln apropierea vasului in care se afla Intr-un tub ingust supafata libera a unui lichid este curba.

ln apropierea vasului in care se afla Intr-un tub ingust supafata libera a unui lichid este plana.

Perpendiculara,vertical,plana,curbata,

este disciplină care are ca obiect de studiu curgerea sangelui prin aparatul circulator.

este disciplină care are ca obiect de studiu curgerea apei prin aparatul circulator.

Este o aplicare a dinamicii fluidelor în domeniul fiziologiei.

Este o aplicare a dinamicii solidelor în domeniul fiziologiei.