Hemato-151-200_Teste I

Beschreibung

1 Hematologie Quiz am Hemato-151-200_Teste I, erstellt von Grupa Noastra am 23/09/2023.
Grupa Noastra
Quiz von Grupa Noastra, aktualisiert vor 3 Monate
Grupa Noastra
Erstellt von Grupa Noastra vor 11 Monate
47
0

Zusammenfassung der Ressource

Frage 1

Frage
S 151. Forma de gravitate medie în hemofilie se dezvoltă dacă nivelul factorilor antihemofilici (VIII sau IX) constituie:
Antworten
  • A. De la 2 până la 5%
  • B. Mai mult de 5%
  • C. De la 0 până la 1%
  • D. De la 1 până la 2%
  • E. De la 5 până la 7%

Frage 2

Frage
S 152. La baza dezvoltării manifestărilor clinice ale bolii Rendu-Osler se află:
Antworten
  • A. Micşorarea numărului de trombocite
  • B. Deficit al factorului VIII de coagulare
  • C. Conţinutul insuficient sau lipsa fibrelor de colagen în ţesutul conjunctiv pericapilar de sprijin
  • D. Dereglarea testului de autocoagulare
  • E. Mărirea timpului protrombinei

Frage 3

Frage
S 153. Maladia Rendu-Osler se manifestă prin:
Antworten
  • A. Peteşii
  • B. Echimoze
  • C. Hematoame
  • D. Hemartroze
  • E. Prezenţa în diferite zone anatomice ale organismului a teleangiectaziilor

Frage 4

Frage
S 154. În analiza sângelui periferic în maladia Rendu-Osler sunt posibile următoarele modificări:
Antworten
  • A. Trombocitopenie
  • B. Anemie fierodeficitară posthemoragică
  • C. Leucopenie
  • D. Limfocitoză
  • E. Monocitoză

Frage 5

Frage
S 155. Prioritate în tratamentul hemoragiilor nazale în maladia Rendu-Osler are:
Antworten
  • A. Electrocoagularea zonelor de teleangiectazie
  • B. Masa trombocitară
  • C. Crioplasma
  • D. Folosirea tamponului îmbibat cu soluţie de adrenalină 0,1%, trombină şi acid aminocapronic 5%
  • E. Tamponadă obişnuită

Frage 6

Frage
S 156. Teleanjiectazia hemoragică ereditară (boala Rendu-Osler) este o maladie cu dereglarea:
Antworten
  • A. Hemostazei primare vasculo-trombocitare
  • B. Hemostazei secundare
  • C. Hemostazei primare şi secundare
  • D. Mecanismului extrinsec de coagulare a sângelui
  • E. Mecanismului intrinsec de coagulare a sângelui

Frage 7

Frage
S 157. Timpul de sângerare caracteristic pentru maladia Rendu-Osler este:
Antworten
  • A. De tip hematom
  • B. De tip peteşial-echimatos
  • C. De tip echimatos-hematom
  • D. De tip angiomatos la pacienţii cu teleangiectazii prin hemoragii locale
  • E. De tip purpură vasculară

Frage 8

Frage
S 158. Cauza anemiei hemolitice ereditare microsferocitare este:
Antworten
  • A. Dereglarea structurii lipidelor membranei eritrocitare
  • B. Dereglarea structurii spectrinei membranei eritrocitare
  • C. Dereglarea enzimelor intraeritrocitari
  • D. Prezenţa anticorpilor antieritrocitari
  • E. Distrucţia mecanică

Frage 9

Frage
S 159. În cazurile de anemie hemolitică ereditară microsferocitară distrucţia sporită a eritrocitelor are loc în:
Antworten
  • A. Ficat
  • B. Măduva oaselor
  • C. Splină
  • D. Intravascular
  • E. În toate cele enumerate

Frage 10

Frage
S 160. În tabloul clinic al anemiei hemolitice ereditare microsferocitare este caracteristic:
Antworten
  • A. Hepatomegalia
  • B. Splenomegalia
  • C. Limfadenopatia
  • D. Sindromul hemoragic
  • E. Sindromul neurologic

Frage 11

Frage
S 161. La baza diagnosticului diferenţial al anemiilor hemolitice de alte grupe de anemii se află:
Antworten
  • A. Sindromul anemic
  • B. Sindromul sideropenic
  • C. Sindromul neurologic
  • D. Sindromul hemolitic
  • E. Sindromul gastrointestinal

Frage 12

Frage
S 162. La studierea morfologică a eritrocitelor în microsferocitoza ereditară se observă:
Antworten
  • A. Eritrocite “de tras în ţintă”
  • B. Microsferocite
  • C. Hipocromie
  • D. Ovalocite
  • E. Stomatocite

Frage 13

Frage
S 163. La studierea morfologică a eritrocitelor în ovalocitoza ereditară se observă:
Antworten
  • A. Microsferocite
  • B. Stomatocite
  • C. Ovalocite mai puţine de 10%
  • D. Ovalocite mai mult de 25%
  • E. Eritrocite “de tras în ţintă”

Frage 14

Frage
S 164. Metoda eficace de tratament în microsferocitoza ereditară este:
Antworten
  • A. Cu corticosteroizi
  • B. Radioterapia
  • C. Splenectomia
  • D. Chimioterapia
  • E. Administrarea imunodepresantelor

Frage 15

Frage
S 165. Metoda de bază pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de talasemie este:
Antworten
  • A. Testul Coombs direct
  • B. Măsurarea diametrului eritrocitelor
  • C. Electroforeza hemoglobinei
  • D. Testul Ham
  • E. Proba cu zaharoză

Frage 16

Frage
S 166. Pentru tabloul clinic în talasemie este corectă afirmaţia:
Antworten
  • A. Se depistează splenomegalie
  • B. Se depistează mărirea ganglionilor limfatici
  • C. Este caracteristic sindromul hemoragic
  • D. Apar complicaţii infecţioase
  • E. Este caracteristic sindromul neurologic

Frage 17

Frage
S 167. Diagnosticul de anemie hemolitică autoimună se confirmă prin:
Antworten
  • A. Testul Ham
  • B. Electroforeza hemoglobinei
  • C. Proba cu zaharoză
  • D. Testul Coombs indirect
  • E. Testul Coombs direct

Frage 18

Frage
S 168. La studierea morfologică a eritrocitelor în stomatocitoza ereditară se observă:
Antworten
  • A. Ovalocite
  • B. Microsferocite
  • C. Stomatocite
  • D. Acantocite
  • E. Eritrocite “de tras în ţintă”

Frage 19

Frage
S 169. Pentru talasemie sunt caracteristice:
Antworten
  • A. Microsferocite
  • B. Ovalocite
  • C. Acantocite
  • D. Stomatocite
  • E. Eritrocite “de tras în ţintă”

Frage 20

Frage
S 170. Cauza anemiei renale este:
Antworten
  • A. Micşorarea de producere a eritropoetinei de către ficat
  • B. Majorarea de producere a eritropoetinei de către aparatul juxtaglomerular al rinichilor
  • C. Micşorarea de producere a eritropoetinei de către aparatul juxtaglomerular al rinichilor
  • D. Micşorarea de producere a eritropoetinei de către plămâni
  • E. Micşorarea de producere a eritropoetinei de către splină

Frage 21

Frage
S 171. Metoda de bază pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de hemoglobinurie paroxistică nocturnă este:
Antworten
  • A. Testul Ham
  • B. Testul Coombs direct
  • C. Testul Coombs indirect
  • D. Electroforeza hemoglobinei
  • E. Determinarea diametrului mediu a eritrocitelor

Frage 22

Frage
S 172. Metoda eficace de tratament în ovalocitoza ereditară este:
Antworten
  • A. Chimioterapia
  • B. Radioterapia
  • C. Administrarea imunodepresantelor
  • D. Corticosteroizi
  • E. Splenectomia

Frage 23

Frage
S 173. În cazurile de anemie hemolitică ereditară ovalocitară distrucţia sporită a eritrocitelor are loc în:
Antworten
  • A. Splină
  • B. Ficat
  • C. Măduva osoasă
  • D. Intravascular
  • E. În toate cele enumerate

Frage 24

Frage
S 174. Metoda de bază pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de drepanocitoză ereditară este:
Antworten
  • A. Testul Coombs direct
  • B. Electroforeza hemoglobinei
  • C. Determinarea diametrului mediu a eritrocitelor
  • D. Testul Ham
  • E. Proba cu zaharoză

Frage 25

Frage
S 175. La pacienţii cu hemoglobinuria paroxistică nocturnă în timpul crizelor hemolitice pot apărea:
Antworten
  • A. Complicaţii infecţioase
  • B. Limfadenopatie
  • C. Complicaţii vasculare trombotice
  • D. Complicaţii autoimune
  • E. Toate cele enumerate

Frage 26

Frage
S 176. În tabloul clinic al anemiei hemolitice autoimune este caracteristic:
Antworten
  • A. Sindromul sideropenic
  • B. Sindromul gastrointestinal
  • C. Sindromul hemoragic
  • D. Sindromul hemolitic
  • E. Sindromul neurologic

Frage 27

Frage
S 177. La pacienţii cu hemoliză slab pronunţată unicul simptom, care confirmă distrucţia sporită a eritrocitelor este:
Antworten
  • A. Bilirubinemia din contul fracţiei indirecte
  • B. Urobilinuria
  • C. Reticulocitoza
  • D. Majorarea concentraţiei stercobilinogenului
  • E. Scăderea conţinutului haptoglobinei serice

Frage 28

Frage
S 178. Hemoliza în anemia hemolitică ereditară prin deficitul fermentului glucozo-6-fosfat-dehidrogenazei în eritrocite este provocată de:
Antworten
  • A. Procese infecţioase
  • B. Stresuri
  • C. Fixarea pe membrana eritrocitară a unor virusuri
  • D. Efort fizic
  • E. Unele medicamente cu capacitatea oxidativă asupra glutationului

Frage 29

Frage
S 179. Hemoliza în anemia hemolitică heteroimună este provocată de:
Antworten
  • A. Stresuri
  • B. Fixarea pe membrana eritrocitară a unor medicamente sau virusuri cu formarea complexului de tip hapten
  • C. Efort fizic
  • D. Unele medicamente cu capacitatea oxidativă asupra glutationului
  • E. Toate cele enumerate

Frage 30

Frage
S 180. Leucemia acută se dezvoltă din:
Antworten
  • A. Promielocit
  • B. Celula blastică
  • C. Monocit
  • D. Mielocit
  • E. Eozinofil

Frage 31

Frage
S 181. Afectarea pielei şi ţesuturilor subcutanate se întâlneşte mai frecvent în:
Antworten
  • A. Leucemia acută limfoblastică
  • B. Leucemia acută monoblastică
  • C. Leucemia acută mieloblastică
  • D. Eritroleucemia
  • E. Leucemia acută promielocitară

Frage 32

Frage
S 182. Manifestările clinice ale neuroleucemiei depind de:
Antworten
  • A. Varianta leucemiei acute
  • B. Numărul celulelor blastice în măduva osaoasă
  • C. Numărul celulelor blastice în sângele periferic
  • D. Vârsta bolnavului
  • E. Zona afectată a sistemului nervos central şi de gradul de infiltraţie specifică leucemică a sistemului nervos central

Frage 33

Frage
S 183. Neuroleucemia mai frecvent se dezvoltă în:
Antworten
  • A. Leucemia acută limfoblastică la copii
  • B. Leucemia acută mieloblastică
  • C. Leucemia acută monoblastică
  • D. Leucemia acută promielocitară
  • E. Eritromieloză

Frage 34

Frage
S 184. Pentru diagnosticul neuroleucemiei are importanţă:
Antworten
  • A. Numărul celulelor blastice în sângele periferic
  • B. Numărul celulelor blastice în măduva oaselor de 20% şi mai mult
  • C. Reacţia PAS – pozitivă
  • D. Depistarea celulelor blastice în lichidul cefalorahidian
  • E. Varianta limfoblastică a leucemiei acute

Frage 35

Frage
S 185. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă:
Antworten
  • A. Dezvoltarea leucemidelor subcutanate e caracteristică pentru leucemia monoblastică acută
  • B. Leucemia limfoblastică acută se întâlneşte numai la copii
  • C. Leucemia promielocitară acută frecvent se complică cu sindromul CID
  • D. În leucemiile acute e posibilă o remisiune îndelungată
  • E. Profilaxia neuroleucemiei e obligatorie în leucemia limfoblastică acută

Frage 36

Frage
S 186. În diagnosticul leucemiei acute cea mai mare importanţă are:
Antworten
  • A. Depistarea celulelor blastice în sângele periferic
  • B. Prezenţa osalgiilor
  • C. Apariţia semnelor sindromului hemoragic
  • D. Angina necrotică
  • E. Dezvoltarea neuroleucemiei

Frage 37

Frage
S 187. Cât timp trebuie de tratat leucemia acută:
Antworten
  • A. Până la obţinerea remisiunei complete
  • B. Timp de un an
  • C. Timp de 1,5 ani
  • D. Toată viaţa
  • E. În prezenţa remisiunei clinico-hematologice completă timp de 2-3 ani

Frage 38

Frage
S 188. În cazurile de osteodistrucţie la bolnavii de mielom multiplu metoda de elecţie în tratament este:
Antworten
  • A. Monochimioterapie
  • B. Polichimioterapie
  • C. Radioterapie
  • D. Plazmafereza
  • E. Transfuziile de masă eritrocitară

Frage 39

Frage
S 189. Substratul morfologic al mielomului multiplu este:
Antworten
  • A. Celule blastice
  • B. Limfocite mature
  • C. Celulele plasmatice malignizate
  • D. Celulele seriei granulocitare în diferite stadii de maturaţie
  • E. Monocite

Frage 40

Frage
S 190. Pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de mielom multiplu are importanţă:
Antworten
  • A. Analiza generală a sângelui
  • B. Radiografia oaselor
  • C. Analiza generală a urinei
  • D. Analiza biochimică a sângelui
  • E. Punctatul sternal cu depistarea celulelor mielomice în măduva oaselor

Frage 41

Frage
S 191. Care afirmaţie este incorectă referitor la mielomul multiplu:
Antworten
  • A. Dureri în oase
  • B. Slăbiciune, vertijii, e posibilă somnolenţă
  • C. Sindromul hemoragic e obligator
  • D. E posibilă dezvoltarea tumorii în regiunea oaselor
  • E. Sunt posibile fracturi compresive ale vertebrelor

Frage 42

Frage
S 192. Pentru inhibarea factorului activator al celulelor osteoclastice în scopul micşorării osteolizei se foloseşte:
Antworten
  • A. Ciclofosfan
  • B. Melfalan
  • C. Radioterapie
  • D. Prednizolon doze mici (15-20 mg)
  • E. Plasmafereza

Frage 43

Frage
S 193. În scopul micşorării hipercalciemiei se foloseşte:
Antworten
  • A. Bonefos
  • B. Ciclofosfan
  • C. Melfalan
  • D. Vincristin
  • E. Plasmafereza

Frage 44

Frage
S 194. Care celulă hematopoietică se afectează primar în eritremie:
Antworten
  • A. Celula blastică
  • B. Celula stem
  • C. Celula predecesoare mielopoiezei
  • D. Eritroblast
  • E. Eritrocit

Frage 45

Frage
S 195. Substratul morfologic al tumorii în eritremiei este:
Antworten
  • A. Hiperplazia a două rânduri de elemente hematopoietice
  • B. Hiperplazia a trei rânduri de elemente hematopoietice, preponderant eritroid
  • C. Infiltrarea blastică a măduvei oaselor
  • D. Lipsa proliferării eritrocitare
  • E. Lipsa proliferării megacariocitare

Frage 46

Frage
S 196. Sindromul clinic principal al eritremiei este:
Antworten
  • A. Sindromul neurologic
  • B. Sindromul infecţios
  • C. Limfadenopatie
  • D. Sindromul pletoric
  • E. Sindromul sideropenic

Frage 47

Frage
S 197. Care din afirmaţii referitor la eritremie este corectă:
Antworten
  • A. Debut brusc şi evoluţie accelerată
  • B. Îmbolnăviri frecvente ale persoanelor de vârstă tânără
  • C. Sunt caracteristice complicaţii infecţioase frecvente
  • D. E posibilă mărirea ganglionilor limfatici periferici
  • E. Confirmarea diagnosticului e posibilă numai după examinarea histologică a măduvei oaselor prin metoda trepanobiopsiei

Frage 48

Frage
S 198. Pentru diagnosticul eritremiei la trepanobiopsie trebuie să se depisteze:
Antworten
  • A. Fibroză
  • B. Panmieloză
  • C. Scăderea numărului elementelor hematopoietice în măduva oaselor
  • D. Substituirea măduvei oaselor cu ţesut adipos
  • E. Substituirea măduvei oaselor cu metastaze canceroase

Frage 49

Frage
S 199. Cauza pruritului cutanat în eritremie este:
Antworten
  • A. Reacţia alergică
  • B. Afectarea specifică a pielii
  • C. Dezvoltarea complicaţiilor infecţioase
  • D. Sindromul hemolitic
  • E. Producerea mai sporită a histaminei de către bazofile şi mastocite

Frage 50

Frage
S 200. Confirmarea definitivă a diagnosticului de eritremie e posibilă prin:
Antworten
  • A. Biopsia ganglionului limfatic
  • B. Examinarea măduvei oaselor prin puncţia sternală
  • C. Depistarea vitezei de sedimentare a hematiilor mare
  • D. Examinarea măduvei oaselor prin trepanobiopsie
  • E. Tomografia computerizată
Zusammenfassung anzeigen Zusammenfassung ausblenden

ähnlicher Inhalt

Anémies par carence martiale
manoir
Lernvideos zu Deutsch
Christian Schett
Shakespeare and the Elizabethan World
Laura Overhoff
Marx - Weber - Geiger - Funktionalistische Schichtungstheorie
Bibische
Genetik (Aufbau DNA, Replikation, Proteinbiosynthese)
gina_celine-broz
Verwitterung Transport und Sedimentation
Weltraumkatze Fanroth
Lf. 2 Büroprozesse gestalten und Arbeitsvorgänge organisieren
Sarah Schneider
Vetie: Virofragen 2016
Johanna Tr
Vetie - Innere Medizin (Allgemein)
Fioras Hu
Vetie Tierseuchen 2018
Schmolli Schmoll
Vetie Para 2019
Lea AvS