biostatistica 2

Descripción

Test sobre biostatistica 2 , creado por Cruc Daniela el 06/01/2021.
Cruc Daniela
Test por Cruc Daniela, actualizado hace más de 1 año
Cruc Daniela
Creado por Cruc Daniela hace casi 4 años
1250
0

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
142.Indicați metodele de ajustare a seriei cronologice
Respuesta
  • majorarea intervalului
  • calcularea mediei ponderate
  • calcularea mediei momentelor
  • calcularea mediei de grup
  • calcularea mediei glisante

Pregunta 2

Pregunta
143. Selectați particularitatea de evoluție a fenomenului, care impune efectuarea ajustării seriei cronologice:
Respuesta
  • creşterea evidentă
  • descreşterea evidentă
  • oscilarea evidentă
  • staționarea evidentă
  • corelarea evidentă

Pregunta 3

Pregunta
144. Precizați caracteristica mediei de grup în seria cronologică
Respuesta
  • este suma a două niveluri vecine
  • este semisuma a două niveluri vecine
  • este valoarea medie, obţinută din nivelul dat şi două niveluri vecine
  • este semisuma a trei niveluri vecine
  • este diferenţa dintre două niveluri vecine

Pregunta 4

Pregunta
145. Selectați un indicator de analiză a seriei cronologice:
Respuesta
  • valoarea medie a unui procent de spor
  • valoarea absolută a unui procent de spor
  • valoarea relativă a unui procent de spor
  • valoarea absolută a unui procent de creştere
  • valoarea absolută a sporului

Pregunta 5

Pregunta
146. Selectați tipurile de mărimi, care pot forma o serie cronologică
Respuesta
  • absolute
  • corelative
  • relative
  • selective
  • medii

Pregunta 6

Pregunta
147. Selectați afirmația corectă despre modul de calcul al ritmului de creştere în seria cronologică:
Respuesta
  • raport procentual al ritmului sporului la nivelul precedent
  • raport procentual al nivelului următor la cel precedent
  • raport procentual al nivelului precedent la cel următor
  • raport procentual al sporului absolut la nivelul precedent
  • raport simplu al nivelulului următor la nivelul precedent

Pregunta 7

Pregunta
148. Precizați modul corect de calcul al sporului absolut în seria cronologică
Respuesta
  • raportul nivelului următor la cel precedent
  • diferența dintre nivelul următor şi nivelul precedent
  • diferenţa dintre nivelul precedent şi nivelul următor
  • suma nivelurilor următor şi precedent
  • semisuma nivelurilor următor şi precedent

Pregunta 8

Pregunta
149. Indicați tipurile de marimi, care pot reprezenta nivelurile unei serii cronologice
Respuesta
  • relative de tip rată
  • relative de tip proporție
  • relative de tip medie
  • relative absolute
  • relative de tip raport

Pregunta 9

Pregunta
150. Precizați modul de obținere a valorii absolute a unui procent de spor în seria cronologică:
Respuesta
  • raportul simplu al nivelului următor la cel precedent
  • raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
  • raportul simplu al sporului absolut la ritmul sporului
  • raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
  • raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent

Pregunta 10

Pregunta
151. Selectați modul corect de calcul al ritmului de spor în seria cronologică
Respuesta
  • raportul nivelului următor la cel precedent
  • raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
  • raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
  • raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
  • suma nivelurilor următor şi precedent

Pregunta 11

Pregunta
152. Precizați denumirea corectă a unei valori numerice individuale din seria cronologică:
Respuesta
  • variantă
  • nivel
  • treaptă
  • unitate
  • frecvență

Pregunta 12

Pregunta
153. Selectaţi definiţia corectă a seriei cronologice:
Respuesta
  • şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, ordonate crescător
  • şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în volum
  • şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în timp
  • şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în spaţiu
  • şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, ordonate descrescător

Pregunta 13

Pregunta
154. Selectați proprietățile termenilor seriei cronologice:
Respuesta
  • variabilitatea
  • omogenitatea
  • periodicitatea
  • independența
  • interdependența

Pregunta 14

Pregunta
155. Selectați caracteristica ritmului de creştere în seria cronologică:
Respuesta
  • arată de cât la sută sau de câte ori s-a modificat mărimea fenomenului în timp
  • arată de cât la sută sau de câte ori, în mediu, s-a modificat mărimea fenomenului în timp
  • arată cu cât la sută s-a modificat mărimea fenomenului în timp
  • arată cu cât la suta, în mediu, s-a modificat mărimea fenomenului în timp

Pregunta 15

Pregunta
156. Selectați afirmațiile corecte despre seria cronologică:
Respuesta
  • este formată din valori numerice ale unui eveniment, care caracterizează schimbarea lui în timp
  • vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de nivel în evoluţia unui fenomen
  • vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de structură în evoluţia unui fenomen
  • este formată din mărimi absolute, relative şi medii
  • este formată din valori nenumerice ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în timp

Pregunta 16

Pregunta
Selectați afirmațiile corecte referitor la seria cronologică de momente:
Respuesta
  • fiecare valoare individuală caracterizează nivelul la care a ajuns fenomenul analizat într-un interval dat
  • fiecare valoare individuală caracterizează nivelul la care a ajuns fenomenul analizat într-un moment dat
  • este formată din mărimi ce caracterizează fenomenul într-un interval de timp
  • este formată din mărimi ce caracterizează fenomenul în anumite momente de timp
  • nu permite cumularea valorilor termenilor

Pregunta 17

Pregunta
158. Selectați afirmațiile corecte referitor la seria cronologică de intervale:
Respuesta
  • nu permite cumularea valorilor termenilor
  • fiecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces care se desfăşoară într-un interval de timp
  • fiecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces într-un moment de timp
  • permite cumularea valorilor termenilor
  • este formată din mărimi individuale independente

Pregunta 18

Pregunta
159. Selectaţi metodele de standardizare
Respuesta
  • directă
  • indirectă
  • tangenţială
  • proporţională
  • parametrică

Pregunta 19

Pregunta
160. Precizați domeniul de utilizare a metodei directe de standardizare:
Respuesta
  • determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate
  • compararea indicatorilor intensivi în scopul eliminării influenţei asupra lor a factorilor ce determină neomogenitatea totalităţilor comparate
  • compararea indicatorilor intensivi în scopul masurării semnificației diferenţei dintre două totalităţi comparate
  • determinarea puterii legăturii dintre două fenomene studiate
  • compararea indicatorilor intensivi în scopul evidențierii influenţei asupra lor a factorilor ce condiționează omogenitatea totalităţilor comparate

Pregunta 20

Pregunta
161. Precizați ce poate fi standard în utilizarea metodei directe de standardizare:
Respuesta
  • indicatorii intensivi generali
  • indicatorii intensivi speciali
  • componenţa unei totalităţi
  • media aritmetică a unei totalităţi
  • indicatorii generali de raport

Pregunta 21

Pregunta
162. Precizați ce include prima etapă a standardizării directe:
Respuesta
  • calculul indicatorilor absoluți
  • calculul indicatorilor intensivi
  • calculul indicatorilor standardizaţi
  • calculul standardului
  • calculul indicatorilor medii

Pregunta 22

Pregunta
163. Indicați particularitatea etapei a doua a metodei directe de standardizare:
Respuesta
  • alegerea și calculul indicatorilor intensivi speciali
  • alegerea şi calculul standardului
  • alegerea și calculul indicatorilor standardizaţi
  • calculul „valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
  • calculul „valorilor aşteptate" numai pentru o grupă de standard

Pregunta 23

Pregunta
164. Selectati afirmatia corecta despre indicatorii standardizati:
Respuesta
  • sunt indicatori de semnificație
  • sunt indicatori convenţionali
  • sunt indicatori de veridicitate
  • sunt indicatori de variabilitate
  • sunt indicatori veridici

Pregunta 24

Pregunta
165. Selectați varianta corectă a concluziei în cazul lipsei diferenței dintre mărimea indicatorilor standardizaţi și a celor intensivi (A < B; A < B):
Respuesta
  • factorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv
  • factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv
  • factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii
  • factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia descreşterii
  • factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensiv

Pregunta 25

Pregunta
166. Selectaţi scopurile utilizării metodei de standardizare:
Respuesta
  • identificarea cauzelor diferențelor dintre mărimile relative sau medii comparate
  • compararea şi analiza fenomenelor produse în populații neomogene
  • determinarea gradului de neomogenitate a totalităţilor comparate
  • identificarea cauzelor asemănării mărimilor relative sau medii comparate
  • compararea şi analiza fenomenelor produse în populații omogene

Pregunta 26

Pregunta
167. Precizati la care etapă a metodei de standardizare se utilizează mărimi absolute:
Respuesta
  • prima şi a cincea
  • prima şi a treia
  • a doua şi a treia
  • a doua şi a patra
  • la toate etapele

Pregunta 27

Pregunta
168. Selectați care, din cele enumerate, reflectă valoarea numerică reală a fenomenului?
Respuesta
  • indicatorii generali și speciali corelați ai standardului
  • indicatorii generali și speciali standardizaţi
  • indicatorii generali şi speciali extensivi
  • indicatorii generali și speciali intensivi
  • mărimea relativă a fenomenului

Pregunta 28

Pregunta
169. Selectați etapa standardizării directe, în care poate fi confirmată prezenţa factorilor ce influenţează mărimea fenomenului studiat:
Respuesta
  • prima
  • a doua
  • a treia
  • a patra
  • a cincea

Pregunta 29

Pregunta
170. Selectați indicatorii obținuți la prima etapă a standardizării directe:
Respuesta
  • standardizați generali
  • absoluți generali
  • intensivi standardizaţi
  • intensivi generali
  • absoluţi standardizaţi

Pregunta 30

Pregunta
171. Selectați afirmațiile corecte privitor la indicatorii standardizati:
Respuesta
  • sunt obţinuţi din totalităţi formate în mod natural
  • sunt obţinuţi din totalităţi formate artificial
  • sunt obținuți pâna la cunoașterea indicatorilor intensivi
  • sunt o măsură convențională a fenomenului
  • sunt obținuți după cunoașterea indicatorilor intensivi

Pregunta 31

Pregunta
172. Care din variantele propuse reflectă esenţa etapei a cincea a metodei directe de standardizare?
Respuesta
  • compararea indicatorilor intensivi speciali cu cei standardizați
  • compararea indicatorilor absoluți speciali cu cei standardizați
  • compararea indicatorilor intensivi generali cu cei standardizați
  • compararea indicatorilor absoluți generali cu cei standardizați
  • compararea indicatorilor corelați speciali cu cei standardizați

Pregunta 32

Pregunta
173. Alegeti varianta corespunzătoare sensului etapei a treia a metodei directe de standardizare:
Respuesta
  • calculul mărimilor absolute aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
  • calculul mărimilor absolute corelate ale fenomenului în grupele de standard
  • calculul mărimilor medii aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
  • calculul mărimilor relative corelate ale fenomenului în grupele de standard
  • calculul mărimilor relative aşteptate ale fenomenului în grupele de standard

Pregunta 33

Pregunta
174. Selectați ce corespunde etapei a patra a metodei directe de standardizare:
Respuesta
  • calculul indicatorilor sumarizati
  • calculul valorilor aşteptate
  • calculul indicatorilor standardizaţi
  • calculul mărimilor absolute speciale
  • calculul indicatorilor corelați

Pregunta 34

Pregunta
175. Selectați cazurile de NEUTILIZARE a metodei directe de standardizare:
Respuesta
  • compararea indicatorilor identici în totalități omogene
  • compararea indicatorilor diferiți în totalități omogene
  • compararea indicatorilor diferiți în totalități neomogene
  • compararea indicatorilor identici în totalități neomogene
  • compararea indicatorilor identici într-o totalitate

Pregunta 35

Pregunta
176. Selectați varianta corectă a concluziei în cazul prezenței diferenței dintre mărimea indicatorilor standardizaţi și a celor intensivi (A < B; A > B):
Respuesta
  • factorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv
  • factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv
  • factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii
  • factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia descreşterii
  • factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensiv

Pregunta 36

Pregunta
177. Precizați ce poate fi standard în cadrul metodei directe de standardizare:
Respuesta
  • componenţa unei totalităţi
  • rata generală
  • suma totalităţilor comparate
  • rata specială
  • semisuma totalităţilor comparate

Pregunta 37

Pregunta
178. Selectaţi domeniile de aplicare ale epidemiologiei în sănătatea publică:
Respuesta
  • determinarea factorilor de risc
  • descrierea istoriei naturale a bolilor
  • depistarea şi supravegherea bolilor la nivel de populație
  • depistarea şi supravegherea bolilor la nivel de individ
  • clasificarea bolilor

Pregunta 38

Pregunta
179. Selectaţi etapele cercetării fundamentale ale epidemiologiei:
Respuesta
  • supravegherea bolii
  • profilaxia primară
  • profilaxia terţiară
  • depistarea clinică a bolii
  • ✔iniţierea procesului epidemiologic

Pregunta 39

Pregunta
180. Indicaţi principalele tipuri de studii epidemiologice:
Respuesta
  • descriptive
  • narative
  • analitice
  • secţionale
  • proporționale

Pregunta 40

Pregunta
181. Selectaţi caracteristicile anchetelor descriptive
Respuesta
  • testează relaţia cauzală sau eficacitatea unor tratamente
  • permit elaborarea ipotezelor precum și cunoaşterea factorului de risc şi a efectului
  • estimează existenţa într-o populaţie a unor maladii şi a unor factori de risc
  • permit elaborarea ipotezelor, dar nu permit cunoaşterea factorului de risc şi a efectului
  • dovedesc relaţia cauzală sau eficacitatea unor tratamente

Pregunta 41

Pregunta
182. Selectati afirmatia corectă cu privire la notiunea „asociaţie epidemiologică”:
Respuesta
  • relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de risc sau de protecție şi boală
  • orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
  • relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de risc si factorii de protecție
  • probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
  • relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de protecție şi factorii neutri

Pregunta 42

Pregunta
183. Selectati afirmatia corectă pentru notiunea „populaţie la risc”
Respuesta
  • populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
  • orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
  • factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii
  • factorul care prin existenţa sa provoacă aparitia bolilor într-o populaţie
  • populaţia fără factori de risc, care nu poate dezvolta o anumită boală

Pregunta 43

Pregunta
184. Selectați obiectele preocupărilor epidemiologice:
Respuesta
  • populaţia ţintă
  • individul sănătos
  • lotul de bolnavi
  • individul investigat
  • individul bolnav

Pregunta 44

Pregunta
185. Selectaţi varianta corectă de răspuns pentru termenul „frecvenţa bolii”:
Respuesta
  • populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
  • orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
  • intensitatea cu care apare o boală într-o populaţie
  • condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
  • raportul dintre bolile existente într-o populaţie

Pregunta 45

Pregunta
186. Selectati afirmatia corectă pentru termenul „cauzalitate”:
Respuesta
  • populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
  • orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
  • relaţia dintre toţi factorii de risc şi efectele pe care le-ar putea produce
  • condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
  • condiţia care prin existenţa ei deteriorează starea de sănătate a unei populaţii

Pregunta 46

Pregunta
187. Selectaţi domeniile de aplicare ale epidemiologiei în medicina clinică:
Respuesta
  • clasificarea bolilor
  • descrierea istoriei naturale a bolilor
  • studiul pronosticului bolilor
  • studiul etiologiei bolilor
  • depistarea şi supravegherea în masă a bolilor

Pregunta 47

Pregunta
188. Selectaţi afirmatia corecta referitor la notiunea „epidemie”:
Respuesta
  • populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
  • orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă mai mare decât cea aşteptată
  • apariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate umană, cu o frecvenţă în exces faţă de cea aşteptată
  • condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
  • apariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate umană, cu o frecvenţă mai mică decât cea aşteptată

Pregunta 48

Pregunta
189. Selectaţi caracteristicile factorilor de protecţie:
Respuesta
  • influenţează negativ starea de sănătate.
  • influenţează pozitiv starea de sănătate.
  • măresc speranţa de viaţă.
  • micșorează incidența bolilor
  • nu influențează starea de sănătate.

Pregunta 49

Pregunta
190. Selectaţi formula de calcul a prevalenţei:
Respuesta
  • numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei x 1000
  • numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
  • numărul total de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000
  • numărul total de cazuri noi de boală/ani - persoană de observaţie x 1000
  • numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000

Pregunta 50

Pregunta
191. Alegeți răspunsul corect pentru notiunea „risc”:
Respuesta
  • probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului numai în absenta factorilor de risc
  • orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
  • condiția despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii
  • probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
  • probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului numai în prezenţa factorilor de risc

Pregunta 51

Pregunta
192. Selectaţi studiile descriptive efectuate la nivel de populaţie:
Respuesta
  • de corelaţie
  • caz-control
  • serii de cazuri
  • de cohortă
  • de caz

Pregunta 52

Pregunta
193. Selectati formula de calcul a incidenţei:
Respuesta
  • numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000
  • numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei sănătoase x 1000
  • numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000
  • numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
  • numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei x 1000

Pregunta 53

Pregunta
194. Precizați formula de calcul a incidenţei densitate:
Respuesta
  • numărul de cazuri noi de boală în perioada de observatie/numărul populaţiei x 1000
  • numărul de cazuri noi de boală în perioada de observaţie/numărul populaţiei x 1000
  • numărul de cazuri noi de boală în perioada specificată/ani - persoană de observaţie x 1000
  • numărul total de cazuri de boală/ani - persoană de observaţie x 1000
  • numărul total de cazuri de boală/ numărul populatiei examinate x 1000

Pregunta 54

Pregunta
195. Selectati afirmația corectă cu privire la notiunea „factor indiferent”:
Respuesta
  • relaţia ce se poate dovedi că există între două categorii distincte: factori de risc şi boală
  • orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
  • factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii
  • probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
  • factor despre care până în prezent se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii

Pregunta 55

Pregunta
196. Selectaţi studiile descriptive, efectuate la nivel de individ:
Respuesta
  • ecologice
  • transversale
  • serii de cazuri
  • de caz
  • experimentale

Pregunta 56

Pregunta
197. Precizați avantajele studiilor transversale:
Respuesta
  • permit evaluarea completă a prevalenţei
  • se desfăşoară într-un timp relativ scurt
  • permit colectarea informatiilor despre mai multi factori de risc
  • oferă un volum limitat de date
  • permit evaluarea completă a incidenţei

Pregunta 57

Pregunta
198. Selectaţi indicatorii utilizaţi în analiza studiilor descriptive:
Respuesta
  • indicatori intensivi
  • indicatori de proportie
  • indicatori de raport
  • indicatori demonstrativi
  • indicatori transformativi

Pregunta 58

Pregunta
199. Selectaţi caracteristicile personale care pot fi înregistrate în studiile descriptive:
Respuesta
  • vârsta
  • sexul
  • starea civilă
  • amplasarea geografică
  • categoria socială

Pregunta 59

Pregunta
200. Indicați particularitatea factorilor indiferenţi:
Respuesta
  • măresc speranţa de supravieţuire
  • scad frecvenţa îmbolnăvirilor
  • nu influențează starea de sănătate
  • influenţează negativ starea de sănătate
  • influenţează pozitiv starea de sănătate

Pregunta 60

Pregunta
201. Selectaţi caracteristicile temporale, înregistrate în studiile descriptive:
Respuesta
  • distribuţia bolilor pe grupe de vârstă
  • distribuţia bolilor pe sexe
  • distribuţia bolilor pe luni
  • distribuţia bolilor pe categorii sociale
  • distribuţia temporală a factorilor de risc

Pregunta 61

Pregunta
202. Selectaţi etapele cercetării aplicative ale epidemiologiei:
Respuesta
  • profilaxia terţiară
  • profilaxia primordială
  • iniţierea procesului epidemiologic
  • profilaxia primară
  • profilaxia secundară

Pregunta 62

Pregunta
203. Selectați afirmația greșită despre studiile transversale
Respuesta
  • suprareprezintă cazurile prevalente
  • sunt subprezentate cazurile incidente
  • oferă un volum mare de date
  • permit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc
  • testează ipotezele, generate de studiile de caz

Pregunta 63

Pregunta
204. Selectaţi caracteristicile spaţiale ale colectivităţii în studiile descriptive:
Respuesta
  • distribuţia bolilor pe vârste
  • distribuţia bolilor pe sexe
  • distribuţia bolilor pe medii rezidențiale
  • distribuţia bolilor pe categorii sociale
  • distribuţia bolilor pe zone de dezvoltare

Pregunta 64

Pregunta
205. Selectați variabilele investigate într-o anchetă analitică observaţională:
Respuesta
  • expunerea
  • randomizarea
  • procesul
  • rezultatul
  • interpolarea

Pregunta 65

Pregunta
206. Alegeți afirmația corectă despre factorii de risc:
Respuesta
  • influenţează pozitiv starea de sănătate.
  • caracterizează starea de sănătate
  • nu acţionează asupra stării de sănătate.
  • influenţează negativ starea de sănătate.
  • menţin starea de sănătate.

Pregunta 66

Pregunta
207. Selectați afirmația corectă despre studiile transversale:
Respuesta
  • suprareprezintă cazurile incidente
  • sunt subprezentate cazurile prevalente
  • oferă un volum mic de date
  • permit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc
  • testează ipotezele, generate de studiile de caz

Pregunta 67

Pregunta
208. Precizați tipul expunerii într-o anchetă analitică observatională:
Respuesta
  • activă
  • naturală
  • dirijată
  • reziduală
  • impusă

Pregunta 68

Pregunta
209. Selectați rezultatele posibile ale unui studiu epidemiologic analitic:
Respuesta
  • decesul
  • durerea
  • boala
  • dizabilitatea
  • expunerea

Pregunta 69

Pregunta
210. Precizați tipul expunerii într-un studiu clinic randomizat:
Respuesta
  • activă
  • naturală
  • dirijată
  • reziduală
  • impusă

Pregunta 70

Pregunta
211. Selectaţi particularitatea investigaţiei epidemiologice într-un studiu caz - control:
Respuesta
  • măsurarea concomitentă a expunerii şi rezultatului
  • măsurarea concomitentă a rezultatului şi expunerii
  • orientată de la expunere spre rezultat
  • orientată de la rezultat spre expunere
  • nu este legată nici de expunere, nici de rezultat

Pregunta 71

Pregunta
212. Precizați modul de selecție a subiecţilor într-un studiu caz - control:
Respuesta
  • în funcţie de expunere
  • în funcţie de rezultat
  • mixt
  • fara legatura cu expunerea sau rezultatul
  • conform graficului Lexis

Pregunta 72

Pregunta
213. Selectaţi sinonimele studiilor caz - control
Respuesta
  • retrospective
  • anamnestice
  • mixte
  • de aşteptare
  • de incidenţă

Pregunta 73

Pregunta
214. Precizați sursele de cazuri într-un studiu caz-control:
Respuesta
  • toate cazurile în comunitate cu diagnosticul studiat
  • toate cazurile în toate spitalele cu diagnosticul studiat
  • toate cazurile într-un eșantion de populație cu diagnosticul studiat
  • toate cazurile dintr-un spital cu diagnosticul studiat
  • toate cazurile dintr-un spital, cu diagnosticul nestudiat

Pregunta 74

Pregunta
215. Precizați sursele de martori într-un studiu caz-control:
Respuesta
  • eșantion de pacienți spitalizați, care nu au boala
  • eşantion din populaţia generală
  • non-cazurile dintr-un eșantion de populație
  • eșantion de pacienți spitalizați, care au boala
  • toate cazurile de boală într-un spital

Pregunta 75

Pregunta
216. Precizați direcția de colectare a datelor în studiile caz - control:
Respuesta
  • longitudinal prospectiv
  • longitudinal retrospectiv
  • încrucișat prospectiv
  • transversal prospectiv
  • transversal retrospectiv

Pregunta 76

Pregunta
217. Selectați afirmațiile corecte privind lotul martor într-un studiu caz - control:
Respuesta
  • trebuie să fie similar lotului de cazuri, cu excepţia bolii studiate
  • trebuie să fie similar lotului de cazuri, inclusiv boala studiată
  • trebuie să provină din aceeași populație la risc pentru boală
  • trebuie să fie cât mai heterogen
  • trebuie să fie cât mai omogen

Pregunta 77

Pregunta
218. Selectaţi avantajele studiilor caz - control:
Respuesta
  • utile pentru studierea bolilor cu perioadă de latenţă mare
  • sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
  • necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
  • necesită mai mult timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
  • preferate pentru studierea bolilor rare

Pregunta 78

Pregunta
219. Selectaţi dezavantajele studiilor caz - control:
Respuesta
  • sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
  • nu permit măsurarea directa a Riscului Relativ
  • studiază doar un singur efect
  • foarte costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
  • dificil de a constitui un grup martor acceptabil

Pregunta 79

Pregunta
220. Selectaţi afirmația corectă cu referire la studiul hibrid:
Respuesta
  • studiu caz – control efectuat pe baza unui studiu de cohortă în desfăşurare
  • studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu descriptiv în desfăşurare
  • studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu clinic randomizat în desfăşurare
  • studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu transversal în desfăşurare
  • studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu de caz în desfăşurare

Pregunta 80

Pregunta
221. Selectați indicatorul de măsurare a forţei asocierii epidemiologice în studiile caz - control:
Respuesta
  • odds ratio
  • odds atributiv
  • odds prevalent
  • odds risc
  • odds rate

Pregunta 81

Pregunta
222. Selectați indicatorul de măsurare a impactului acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz - martor:
Respuesta
  • riscul relativ
  • riscul atribuibil
  • riscul absolut
  • riscul prevalent
  • riscul distribuibil

Pregunta 82

Pregunta
223. Selectați caracteristicile indicatorului OR (Odds Ratio):
Respuesta
  • arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de cei neexpuşi
  • măsoară forţa asociației epidemiologice
  • arată cu cât este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
  • este raportul dintre șansa expunerii la bolnavi și șansa expunerii la nonbolnavi
  • măsoară impactul acţiunii factorului de risc în populaţie

Pregunta 83

Pregunta
224. Selectați caracteristicile Riscului Atribuibil (RA) în studiile caz - control:
Respuesta
  • arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
  • măsoară forţa asocierii epidemiologice
  • arată cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuşi faţă de nonexpuşi
  • este raportul dintre șansa expunerii la bolnavi și șansa expunerii la nonbolnavi
  • măsoară impactul acţiunii factorului de risc în populaţie

Pregunta 84

Pregunta
225. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită într-un studiu cazcontrol, Odds Ratio (OR) trebuie să ia valori:
Respuesta
  • egale cu 1 și semnificative statistic
  • mai mari sau mai mici decît 1 și semnificative statistic
  • mai mari sau mai mici decît 1 și nesemnificative statistic
  • egale cu zero și nesemnificative statistic
  • să fie cuprinse strict în intervalul [-2;2] și semnificative statistic

Pregunta 85

Pregunta
226. Selectati concluzia corectă pentru Odds Ratio egal cu 1:
Respuesta
  • expunerea este factor de risc
  • expunerea este factor de protecţie
  • expunerea este factor indiferent
  • expunerea este moderată
  • expunerea este evidentă

Pregunta 86

Pregunta
227. Selectati afirmatia corectă pentru Odds Ratio mai mare decît 1:
Respuesta
  • expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
  • expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
  • expunerea este factor de protectie, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
  • expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
  • expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este egală la cazuri şi martori

Pregunta 87

Pregunta
228. Selectați afirmațiile corecte despre studiile caz-control:
Respuesta
  • subiecţii, care au problema de sănătate, sunt numiţi martori
  • subiecţii, care nu au problema de sănătate, sunt numiţi cazuri
  • compară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi
  • subiecţii sunt împărţiţi în funcţie de rezultat
  • sunt studii prospective

Pregunta 88

Pregunta
229. Selectati varianta corectă de răspuns pentru Odds Ratio mai mic decît 1:
Respuesta
  • expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
  • expunerea este factor de protecție, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
  • expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
  • expunerea este factor de protectie, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
  • expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este egală la cazuri şi martori

Pregunta 89

Pregunta
230. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la studiile caz-martor:
Respuesta
  • sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
  • sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
  • sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
  • compară rezultatele expușilor și neexpușilor
  • greu asigură comparabilitatea între cazuri și martori

Pregunta 90

Pregunta
231. Selectaţi afirmaţiile GREȘITE despre studiile caz-martor:
Respuesta
  • sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
  • sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
  • sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
  • compară rezultatele expușilor și neexpușilor
  • greu asigură comparabilitatea între cazuri și martori

Pregunta 91

Pregunta
232. Selectaţi afirmaţiile valide cu privire la studiile caz-martor:
Respuesta
  • odds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale bolii studiate sunt mari
  • permit calcularea riscului relativ
  • necesită, de regulă, eșantioane mai mici decât în studiile de cohortă
  • necesită, de regulă, eșantioane mai mari decât în studiile de cohortă
  • un odds ratio mai mare sau mai mic de 1 denotă că boala este este asociată cu expunerea

Pregunta 92

Pregunta
233. Selectaţi afirmaţiile GREȘITE despre studiilor caz-martor:
Respuesta
  • odds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale bolii studiate sunt mari
  • permit calcularea riscului relativ
  • necesită, de regulă, eșantioane mai mici decât în studiile de cohortă
  • necesită, de regulă, eșantioane mai mari decât în studiile de cohortă
  • un odds ratio mai mare sau mai mic de 1 denotă că boala este este asociată cu expunerea

Pregunta 93

Pregunta
234. Precizați cauza neaplicării măsurilor asocierii, utilizate în studiile de cohortă, pentru studiile caz martor:
Respuesta
  • lotul de control este selectat dintr-o populaţie diferită de cea a cazurilor
  • din cauza erorii de reprezentativitate
  • nu se pot calcula rate fără cunoaşterea expunerii
  • studiul caz control compară indivizii expuşi şi neexpuşi
  • din cauza erorii standard

Pregunta 94

Pregunta
235. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru studiile caz-martor:
Respuesta
  • subiecţii de studiu din populaţia ţintă sunt alocaţi grupului de tratament sau celui de comparare
  • cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată
  • scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiţia de sănătate a cazurilor
  • pentru a fi inclus în studiu cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată
  • rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi

Pregunta 95

Pregunta
236. Selectaţi avantajele studiilor caz-control:
Respuesta
  • uşor de efectuat
  • utile pentru studierea bolilor rare
  • permit calculul incidenţei bolilor
  • permit stabilirea uşoară a relaţiei temporale dintre factor şi rezultat
  • sunt relativ ieftine

Pregunta 96

Pregunta
237. Selectaţi denumirile corecte pentru studiile experimentale:
Respuesta
  • intervenţionale
  • randomizate
  • terapeutice
  • anamnestice
  • de prevalenţă

Pregunta 97

Pregunta
238. Selectaţi caracteristica studiilor clinice:
Respuesta
  • sunt studii necontrolate
  • emit ipoteze care urmează a fi testate ulterior
  • cercetătorul nu administrează factorul studiat
  • dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor
  • sunt retrospective

Pregunta 98

Pregunta
239. Selectaţi domeniile de aplicare a studiilor clinice:
Respuesta
  • evaluarea eficacităţii vaccinurilor noi
  • experimentarea medicamentelor noi
  • evaluarea de noi conduite terapeutice
  • evaluarea unor programe de profilaxie
  • evaluarea expunerii la un factor de risc

Pregunta 99

Pregunta
240. Selectaţi caracteristica fazei I de experimentare a medicamentelor
Respuesta
  • se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
  • evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
  • precizează eficacitatea optimală a tratamentului
  • se efectuează la 100-200 subiecţi
  • stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative

Pregunta 100

Pregunta
241. Selectaţi caracteristica fazei III de experimentare a medicamentelor
Respuesta
  • se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
  • evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
  • precizează eficacitatea optimală a tratamentului
  • se efectuează la 500-1500 subiecţi
  • stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative

Pregunta 101

Pregunta
242. Selectaţi caracteristica fazei IV, postmarketing, de experimentare a medicamentelor:
Respuesta
  • se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
  • are ca scop precizarea eventualelor indicaţii noi
  • urmăresc precizarea efectelor nedorite pe termen lung ale tratamentului
  • sunt efectuate după ce tratamentul este aprobat pentru utilizare generală
  • stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative

Pregunta 102

Pregunta
243. Selectați procedeul de selecție, recomandat pentru repartizarea subiecților în loturile de studiu întrun studiu clinic randomizat:
Respuesta
  • selecția aleatoare simplă dirijată
  • selecția aleatoare stratificată dirijată
  • selecția aleatoare mecanică dirijată
  • selecția aleatoare simplă sau stratificată
  • selectia nonprobabilistică aleatoare

Pregunta 103

Pregunta
244. Selectaţi afirmația corectă cu privire la eşantionarea neprobabilistică în studiile clinice:
Respuesta
  • fiecare unitate are o probabilitate de selecţie independentă, mai mare decât zero
  • alegerea dirijată a grupelor de studiu
  • alegerea grupelor de studiu se face la întîmplare
  • alegerea grupelor de studiu se face nedirijat
  • se aleg aleator grupe stratificate în funcţie de unele caracteristici (vârstă, sex

Pregunta 104

Pregunta
245. Selectaţi caracteristicile studiului clinic controlat:
Respuesta
  • subiecţii incluși în studiu trebuie să fie asemănători în ceea ce priveşte boala, mediul, maladiile asociate
  • subiecţii trebuie să se deosebească numai prin administrarea tratamentului
  • unităţile de studiu se alocă randomizat în grupele de tratament
  • controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai multe variabile
  • controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai puţine variabile

Pregunta 105

Pregunta
246. Selectaţi afirmațiile corecte pentru termenul „Randomizare”:
Respuesta
  • este o modalitate fezabilă de formare a grupurilor comparabile
  • oferă șanse egale oricărui individ de a primi oricare din tratamentele propuse
  • probabilitățile indivizilor de a fi repartizați în grupele de studiu sunt independente
  • pentru randomizare este utilizat tabelul cu numere aleatoare
  • probabilitățile indivizilor de a fi repartizați în grupele de studiu sunt dependente

Pregunta 106

Pregunta
247. Selectaţi afirmațiile corecte cu referire la modelul de tratament „în paralel” din studiile clinice:
Respuesta
  • subiecţii ambelor grupe urmează o singură schemă terapeutică pe toată perioda studiului
  • necesită un număr mare de subiecți din cauza variabilității pronunțate a rezultatelor
  • subiectul este alocat aleator într-un grup ce urmează o succesiune predefinită de tratamente unde fiece persoană primeşte mai mult de un tratament
  • între tratamentele succesive poate fi o perioadă fără tratament, pentru a diminua efectele de lungă durată a tratamentului administrat
  • perioada de urmărire trebuie să fie egală la toate tratamentele administrate

Pregunta 107

Pregunta
248. Selectaţi caracteristica fazei II de experimentare a medicamentelor
Respuesta
  • se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
  • evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
  • precizează eficacitatea optimală a tratamentului
  • se efectuează la 100-200 subiecţi
  • stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative

Pregunta 108

Pregunta
249. Selectaţi caracteristica modelului de tratament „de substituire” din studiile clinice:
Respuesta
  • se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
  • fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
  • studiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de eficacitate a tratamentului
  • variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi
  • necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de spălare” între tratamentele administrate

Pregunta 109

Pregunta
250. Selectaţi caracteristicile modelului de tratament „încrucişat (crossover)” din studiile clinice:
Respuesta
  • se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
  • fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
  • studiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de eficacitate a tratamentului
  • variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi
  • necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de spălare” între tratamentele administrate

Pregunta 110

Pregunta
251. Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei în studiul clinic randomizat:
Respuesta
  • dirijat
  • simplu orb
  • dublu orb
  • triplu orb
  • mecanic

Pregunta 111

Pregunta
252. Selectaţi caracteristicile modalităţii de deschise de administrare a intervenţiei medicale în studiile clinice:
Respuesta
  • cercetătorul şi subiecţii din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
  • cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
  • subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
  • cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
  • cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor

Pregunta 112

Pregunta
253. Selectați afirmațiile corecte despre studiile clinice randomizate:
Respuesta
  • grupurile de studiu sunt identice, cu excepţia tratamentului
  • pot fi retrospective
  • se numesc studii randomizate indiferent de modul alocării tratamentului
  • prima etapă furnizează informaţii despre eficacitatea tratamentului
  • sunt considerate mai valide decât studiile de cohortă

Pregunta 113

Pregunta
254. Selectaţi afirmațiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „simplu orb”:
Respuesta
  • cercetătorul şi subiecții din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
  • cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
  • subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
  • cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
  • cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor

Pregunta 114

Pregunta
255. Selectaţi afirmațiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „Dublu orb”:
Respuesta
  • cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
  • subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
  • cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica conducătorului studiului, odată cu rezultatele
  • tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane: cercetătorul, subiectul şi persoana ce măsoară criteriul de raţionament
  • cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la tratamentul administrat

Pregunta 115

Pregunta
256. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „Triplu orb”
Respuesta
  • cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
  • subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
  • cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica conducătorului studiului, odată cu rezultatele
  • tratamentul administrat este necunoscut pentru cercetător, subiect şi persoana ce măsoară criteriul de raţionament
  • cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare

Pregunta 116

Pregunta
257. Selectați afirmațiile corecte despre studiile clinice randomizate:
Respuesta
  • sunt studii experimentale retrospective
  • sunt considerate mai valide decât studiile caz-control
  • grupurile de studiu sunt identice, cu excepția tratamentul
  • se utilizează pentru evaluarea eficacităţii tratamentelor
  • sunt esenţiale pentru observarea istoriei naturale a bolilor

Pregunta 117

Pregunta
258. Precizați ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile clinice:
Respuesta
  • de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la tratați față de netratați
  • de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la expuși față de neexpuși
  • de câte ori este mai mare/mai mică expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
  • cu cât mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
  • de câte ori este mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie

Pregunta 118

Pregunta
259. Selectați valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă că intervenţia este factor de protecţie:
Respuesta
  • RR > 1 și semnificativ statistic
  • RR = 1 și semnificativ statistic
  • RR < 1 și semnificativ statistic
  • RR < 2 și semnificativ statistic
  • RRR < 1 și semnificativ statistic

Pregunta 119

Pregunta
260. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului experimental (REE)”:
Respuesta
  • frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu substanța activă
  • frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu placebo
  • diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
  • numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la efectul nedorit
  • proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat

Pregunta 120

Pregunta
261. Selectaţi afirmaţiile corecte despre prima etapă a studiilor clinice randomizate:
Respuesta
  • evaluează siguranţa tratamentului
  • oferă informaţii farmacologice despre tratament
  • oferă informaţii toxicologice despre tratament
  • evaluează toleranţa la tratament
  • evaluează eficacitatea tratamentului

Pregunta 121

Pregunta
262. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului de control (REC)”:
Respuesta
  • frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu substanța activă
  • frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu placebo
  • diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
  • numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la efectul nedorit
  • proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat

Pregunta 122

Pregunta
263. Selectați valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă că intervenţia este factor de risc:
Respuesta
  • RR > 1 și semnificativ statistic
  • RR = 1 și semnificativ statistic
  • RR < 1 și semnificativ statistic
  • RR > 1 și nesemnificativ statistic
  • RRR > 1 și semnificativ statistic

Pregunta 123

Pregunta
264. Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea absolută a riscului (RAR)”:
Respuesta
  • proporţia pacienţilor din grupul tratat cu substanţa activă, care au răspuns pozitiv
  • proporţia pacienţilor din grupul tratat cu placebo, care au răspuns pozitiv
  • diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
  • numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la efectul nedorit
  • proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat

Pregunta 124

Pregunta
265. Selectaţi afirmaţiile corecte despre faza II, etapa II, studii clinice randomizate:
Respuesta
  • evaluează efectele de durată ale tratamentului
  • determină metoda optimă de administrare
  • oferă informaţii toxicologice
  • evaluează toleranţa la tratament
  • stabileşte efectele secundare frecvente

Pregunta 125

Pregunta
266. Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea relativă a riscului (RRR)”
Respuesta
  • proporţia pacienţilor din grupul tratat cu substanţa activă, care au răspuns pozitiv
  • proporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, care au răspuns pozitiv
  • diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
  • numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la efectul nedorit
  • proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat

Pregunta 126

Pregunta
267. Selectaţi caracteristica termenului „numărul necesar a fi tratat (NNT)”:
Respuesta
  • numărul de pacienti tratati cu substanța activă, care au făcut boala
  • numărul de pacienti tratati cu placebo, care au făcut boala
  • diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
  • numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la efectul nedorit
  • proporţia reducerii riscului martor urmare tratamentului administrat

Pregunta 127

Pregunta
268. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se consideră indiferent:
Respuesta
  • RR > 1, RA > 0
  • RR = 1, RA = 0
  • RR < 1, RA < 0
  • RR < 1, RA > 0
  • RRR = 1, RAR = 0

Pregunta 128

Pregunta
269. Selectaţi caracteristica investigaţiei epidemiologice într-un studiu de cohortă:
Respuesta
  • se observă şi se măsoară concomitent expunerea şi rezultatul
  • pe un grafic Lexis corespunde culoarului oblic longitudinal
  • studiul porneşte de la expunere spre rezultat
  • studiul porneşte de la rezultat spre expunere
  • de regulă este retrospectivă

Pregunta 129

Pregunta
270. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se consideră de protecție:
Respuesta
  • RR > 1, RA > 0
  • RR > 1, RA < 0
  • RR < 1, RA < 0
  • RR < 1, RA > 0
  • RRR < 1, RAR < 0

Pregunta 130

Pregunta
271. Precizați modul de selecție al subiecţilor într-un studiu de cohortă:
Respuesta
  • în funcţie de expunere
  • în funcţie de rezultat
  • mixtă
  • independent de expunere și de rezultat
  • pe un grafic Lexis

Pregunta 131

Pregunta
272. Selectaţi sinonimele studiilor de cohortă:
Respuesta
  • etiologice
  • anamnestice
  • mixte
  • de aşteptare
  • de incidenţă

Pregunta 132

Pregunta
273. Selectaţi avantajele studiilor de cohortă:
Respuesta
  • permit calculul direct al RR pentru fiecare cohortă
  • sunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioadă de latenţă mare
  • rezultatele pot fi generalizate pe întreaga populaţie
  • necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât studiile caz - control
  • rezultatele apar după acţiunea factorului de risc, ce conferă studiului un caracter calitativ crescut

Pregunta 133

Pregunta
274. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:
Respuesta
  • sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
  • nu permit măsurarea directa a RR
  • studiază doar un singur efect
  • sunt costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
  • este dificil de a constitui un grup martor acceptabil

Pregunta 134

Pregunta
275. Selectați tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu frecvență joasă în populație:
Respuesta
  • prospectiv istoric
  • experimental tip I
  • prospectiv tip II
  • experimental tip II
  • prospectiv tip I

Pregunta 135

Pregunta
276. Selectați afirmația GREȘITĂ despre studiile de cohortă:
Respuesta
  • de regulă sunt prospective
  • sunt studii analitice, observaţionale
  • se mai numesc studii longitudinale
  • sunt preferate pentru studierea expunerilor rare
  • sunt preferate pentru studierea bolilor cu perioada de latenţă mare

Pregunta 136

Pregunta
277. Selectați tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu frecvență mare în populație:
Respuesta
  • prospectiv tip II
  • prospectiv istoric
  • prospectiv tip I
  • descriptiv tip II
  • descriptiv tip I

Pregunta 137

Pregunta
278. Selectați afirmațiile corecte despre studiile de cohortă:
Respuesta
  • de regulă sunt retrospective
  • sunt studii analitice, experimentale
  • se mai numesc studii longitudinale
  • sunt preferate pentru studierea expunerilor rare
  • sunt preferate pentru studierea bolilor cu perioada de latenţă mare

Pregunta 138

Pregunta
279. Alegeți ce poate fi măsurat urmare analizei anchetelor de cohortă:
Respuesta
  • incidența bolii
  • forţa asociației epidemiologice
  • impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
  • frecventa efectelor benefice ale medicamentului
  • frecventa efectelor adverse ale medicamentului

Pregunta 139

Pregunta
280. Selectați ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile de cohortă:
Respuesta
  • forța diferenței
  • forţa asociației
  • diferența
  • forța corelației
  • forța impactului

Pregunta 140

Pregunta
281. Precizați ce denotă riscul atribuibil (RA) în studiile de cohortă:
Respuesta
  • de cîte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
  • de cîte ori este mai mic riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
  • cu cît este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
  • cu cât este mai mare expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
  • cu cât este mai mică expunerea la bolnavi față de nonbolnavi

Pregunta 141

Pregunta
282. Selectați valorile necesare ale riscului relativ (RR) care dovedesc existența asociaţiei epidemiologice dintre factorul de risc şi boală:
Respuesta
  • egale cu 1 și semnificativ statistic
  • mai mari decît 1 și semnificativ statistic
  • mai mici decît 1 și semnificativ statistic
  • mai mari decît 1 și nesemnificativ statistic
  • să nu depașească intervalul [-2;2]

Pregunta 142

Pregunta
283. Selectați afirmația corectă pentru un risc relativ (RR) egal cu 1:
Respuesta
  • a) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
  • expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
  • nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi neexpuşi este egal
  • expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
  • expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi

Pregunta 143

Pregunta
284. Selectaţi particularităţile studiilor de cohortă de tip II:
Respuesta
  • se utilizează în cazul frecvenţei înalte a factorului de risc în populaţie
  • se utilizează în cazul frecvenţei joase a factorului de risc în populaţie
  • se utilizează când expunerea afectează anumite grupuri profesionale
  • sunt mai puţin expuse factorilor de confuzie
  • expuşii şi neexpuşii provin din populaţii diferite

Pregunta 144

Pregunta
285. Selectați concluzia valabilă pentru un risc relativ (RR) mai mare decît 1:
Respuesta
  • expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
  • nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi neexpuşi este egal
  • expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
  • expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
  • expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi

Pregunta 145

Pregunta
286. Selectați afirmația GREȘITĂ despre studiile de cohortă:
Respuesta
  • sunt forma cea mai riguroasă a studiilor analitice ne-experimentale
  • compară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi
  • cercetărorul observă şi nu atribuie expunerea
  • se mai numesc studii etiologice
  • pot fi şi retrospective

Pregunta 146

Pregunta
287. Selectați concluzia corectă pentru un risc relativ (RR) mai mic decît 1:
Respuesta
  • expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
  • expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
  • nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi neexpuşi este egal
  • expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
  • expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi

Pregunta 147

Pregunta
288. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se consideră de risc:
Respuesta
  • RR > 1, RA > 0
  • RR >1, RA < 0
  • RR < 1, RA < 0
  • RR < 1, RA > 0
  • RRR > 1, RAR > 0

Pregunta 148

Pregunta
289. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:
Respuesta
  • ineficiente în cazul expunerilor rare
  • necesită costuri mari pentru realizare
  • sunt dificil de administrat
  • necesită un număr mare de subiecţi pentru studiu
  • nu permit calculul direct al incidenţei bolii

Pregunta 149

Pregunta
290. Alegeți indicatorul utilizat pentru măsurarea forței asociației epidemiologice:
Respuesta
  • riscul relativ
  • reducerea riscului relativ
  • reducerea riscului absolut
  • numărul necesar de tratat
  • sporirea riscului absolut

Pregunta 150

Pregunta
291. Precizați în ce se măsoară mărimile relative:
Respuesta
  • în unitatea de măsură a fenomenului studiat
  • numai în procente
  • în coeficienţi, procente, promile, prodecimile, prosantimile
  • numai în promile
  • sunt mărimi adimensionale

Pregunta 151

Pregunta
292. Selectati afirmatia corectă despre rată:
Respuesta
  • exprimă ponderea unei părți a fenomenului față de fenomenul întreg
  • nu permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
  • caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
  • nu permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
  • poate fi generală și specifică

Pregunta 152

Pregunta
293. Selectaţi rata specifică:
Respuesta
  • natalitatea
  • mortalitatea generală
  • morbiditatea
  • mortalitatea infantilă
  • fertilitatea generală

Pregunta 153

Pregunta
294. Selectați rata generală:
Respuesta
  • mortalitatea infantilă
  • natalitatea
  • natalitatea pe medii rezidențiale
  • mortalitatea pe grupe de vârstă
  • mortalitatea prin boli cardiovasculare

Pregunta 154

Pregunta
295. Selectati raspunsul corect cu referire la indicatorul extensiv:
Respuesta
  • exprimă ponderea fenomenului faţă de mediu
  • determină nivelul fenomenului în mediul care l-a produs
  • caracterizează raportul cotelor a două totalităţi independente
  • exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
  • permite evidenţierea modificărilor dinamice în structura fenomenului

Pregunta 155

Pregunta
296. Precizați ce caracterizează rata:
Respuesta
  • structura fenomenului
  • frecvenţa fenomenului
  • limita fenomenului
  • tendinţa centrală a fenomenului
  • poziţia fenomenul în mediu

Pregunta 156

Pregunta
297. Selectaţi indicatorul statistic de raport:
Respuesta
  • natalitatea pe sexe
  • asigurarea populaţiei cu medici
  • structura vizitelor în Centrele de Sănătate
  • dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp
  • ponderea avorturilor după indicaţii medicale

Pregunta 157

Pregunta
298. Precizați ce caracterizează indicatorul de proporție:
Respuesta
  • structura fenomenului
  • frecvenţa fenomenului
  • limita fenomenului
  • tendinţa centrală a fenomenului
  • poziţia fenomenul în mediu

Pregunta 158

Pregunta
299. Rata se utilizează pentru:
Respuesta
  • evidenţierea schimbărilor dinamice în frecvenţa fenomenului
  • determinarea structurii fenomenului în medii şi perioade de timp diferite
  • compararea diferitor totalităţi după frecvenţa unui fenomen
  • determinarea frecvenţei fenomenului în alt fenomen
  • determinarea frecvenţei fenomenului într-un mediu
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

Mapas mentales con ExamTime
Nazareth Olivo
Esquemas
Ximena Barrera
fichas de estudio
Guadalupe Reyes Soriano
Music and its most prominent types
Elina Sandoval
Vertebrate animals
Eliana Sandoval
Biochimie 101-120
Rodion Stoev
Bulbul rahidian, puntea, cerebelul – conformație externă, structură
T Adela
Tejidos básicos
Andrea Celedón
INTERPRETAR FUNCIONES Y ECUACIONES APLICADAS A LA ADMINISTRACIÓN
Danny Aguilar
Procesele de adaptare si compensare 1-27
Yanosh Yanosh