Pregunta 1
Pregunta
142.Indicați metodele de ajustare a seriei cronologice
Respuesta
-
majorarea intervalului
-
calcularea mediei ponderate
-
calcularea mediei momentelor
-
calcularea mediei de grup
-
calcularea mediei glisante
Pregunta 2
Pregunta
143. Selectați particularitatea de evoluție a fenomenului, care impune efectuarea ajustării
seriei cronologice:
Respuesta
-
creşterea evidentă
-
descreşterea evidentă
-
oscilarea evidentă
-
staționarea evidentă
-
corelarea evidentă
Pregunta 3
Pregunta
144. Precizați caracteristica mediei de grup în seria cronologică
Respuesta
-
este suma a două niveluri vecine
-
este semisuma a două niveluri vecine
-
este valoarea medie, obţinută din nivelul dat şi două niveluri vecine
-
este semisuma a trei niveluri vecine
-
este diferenţa dintre două niveluri vecine
Pregunta 4
Pregunta
145. Selectați un indicator de analiză a seriei cronologice:
Respuesta
-
valoarea medie a unui procent de spor
-
valoarea absolută a unui procent de spor
-
valoarea relativă a unui procent de spor
-
valoarea absolută a unui procent de creştere
-
valoarea absolută a sporului
Pregunta 5
Pregunta
146. Selectați tipurile de mărimi, care pot forma o serie cronologică
Respuesta
-
absolute
-
corelative
-
relative
-
selective
-
medii
Pregunta 6
Pregunta
147. Selectați afirmația corectă despre modul de calcul al ritmului de creştere în seria cronologică:
Respuesta
-
raport procentual al ritmului sporului la nivelul precedent
-
raport procentual al nivelului următor la cel precedent
-
raport procentual al nivelului precedent la cel următor
-
raport procentual al sporului absolut la nivelul precedent
-
raport simplu al nivelulului următor la nivelul precedent
Pregunta 7
Pregunta
148. Precizați modul corect de calcul al sporului absolut în seria cronologică
Respuesta
-
raportul nivelului următor la cel precedent
-
diferența dintre nivelul următor şi nivelul precedent
-
diferenţa dintre nivelul precedent şi nivelul următor
-
suma nivelurilor următor şi precedent
-
semisuma nivelurilor următor şi precedent
Pregunta 8
Pregunta
149. Indicați tipurile de marimi, care pot reprezenta nivelurile unei serii cronologice
Pregunta 9
Pregunta
150. Precizați modul de obținere a valorii absolute a unui procent de spor în seria cronologică:
Respuesta
-
raportul simplu al nivelului următor la cel precedent
-
raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
-
raportul simplu al sporului absolut la ritmul sporului
-
raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
-
raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
Pregunta 10
Pregunta
151. Selectați modul corect de calcul al ritmului de spor în seria cronologică
Respuesta
-
raportul nivelului următor la cel precedent
-
raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
-
raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
-
raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
-
suma nivelurilor următor şi precedent
Pregunta 11
Pregunta
152. Precizați denumirea corectă a unei valori numerice individuale din seria cronologică:
Respuesta
-
variantă
-
nivel
-
treaptă
-
unitate
-
frecvență
Pregunta 12
Pregunta
153. Selectaţi definiţia corectă a seriei cronologice:
Respuesta
-
şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, ordonate crescător
-
şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează
schimbarea lui în volum
-
şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează
schimbarea lui în timp
-
şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează
schimbarea lui în spaţiu
-
şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, ordonate descrescător
Pregunta 13
Pregunta
154. Selectați proprietățile termenilor seriei cronologice:
Respuesta
-
variabilitatea
-
omogenitatea
-
periodicitatea
-
independența
-
interdependența
Pregunta 14
Pregunta
155. Selectați caracteristica ritmului de creştere în seria cronologică:
Respuesta
-
arată de cât la sută sau de câte ori s-a modificat mărimea fenomenului în timp
-
arată de cât la sută sau de câte ori, în mediu, s-a modificat mărimea fenomenului în timp
-
arată cu cât la sută s-a modificat mărimea fenomenului în timp
-
arată cu cât la suta, în mediu, s-a modificat mărimea fenomenului în timp
Pregunta 15
Pregunta
156. Selectați afirmațiile corecte despre seria cronologică:
Respuesta
-
este formată din valori numerice ale unui eveniment, care caracterizează schimbarea lui în timp
-
vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de nivel în evoluţia unui fenomen
-
vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de structură în evoluţia unui fenomen
-
este formată din mărimi absolute, relative şi medii
-
este formată din valori nenumerice ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în
timp
Pregunta 16
Pregunta
Selectați afirmațiile corecte referitor la seria cronologică de momente:
Respuesta
-
fiecare valoare individuală caracterizează nivelul la care a ajuns fenomenul analizat într-un
interval dat
-
fiecare valoare individuală caracterizează nivelul la care a ajuns fenomenul analizat într-un
moment dat
-
este formată din mărimi ce caracterizează fenomenul într-un interval de timp
-
este formată din mărimi ce caracterizează fenomenul în anumite momente de timp
-
nu permite cumularea valorilor termenilor
Pregunta 17
Pregunta
158. Selectați afirmațiile corecte referitor la seria cronologică de intervale:
Respuesta
-
nu permite cumularea valorilor termenilor
-
fiecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces care se desfăşoară într-un interval de timp
-
fiecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces într-un moment de timp
-
permite cumularea valorilor termenilor
-
este formată din mărimi individuale independente
Pregunta 18
Pregunta
159. Selectaţi metodele de standardizare
Respuesta
-
directă
-
indirectă
-
tangenţială
-
proporţională
-
parametrică
Pregunta 19
Pregunta
160. Precizați domeniul de utilizare a metodei directe de standardizare:
Respuesta
-
determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate
-
compararea indicatorilor intensivi în scopul eliminării influenţei asupra lor a factorilor ce determină neomogenitatea totalităţilor comparate
-
compararea indicatorilor intensivi în scopul masurării semnificației diferenţei dintre
două totalităţi comparate
-
determinarea puterii legăturii dintre două fenomene studiate
-
compararea indicatorilor intensivi în scopul evidențierii influenţei asupra lor a factorilor ce condiționează omogenitatea totalităţilor comparate
Pregunta 20
Pregunta
161. Precizați ce poate fi standard în utilizarea metodei directe de standardizare:
Respuesta
-
indicatorii intensivi generali
-
indicatorii intensivi speciali
-
componenţa unei totalităţi
-
media aritmetică a unei totalităţi
-
indicatorii generali de raport
Pregunta 21
Pregunta
162. Precizați ce include prima etapă a standardizării directe:
Respuesta
-
calculul indicatorilor absoluți
-
calculul indicatorilor intensivi
-
calculul indicatorilor standardizaţi
-
calculul standardului
-
calculul indicatorilor medii
Pregunta 22
Pregunta
163. Indicați particularitatea etapei a doua a metodei directe de standardizare:
Respuesta
-
alegerea și calculul indicatorilor intensivi speciali
-
alegerea şi calculul standardului
-
alegerea și calculul indicatorilor standardizaţi
-
calculul „valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
-
calculul „valorilor aşteptate" numai pentru o grupă de standard
Pregunta 23
Pregunta
164. Selectati afirmatia corecta despre indicatorii standardizati:
Respuesta
-
sunt indicatori de semnificație
-
sunt indicatori convenţionali
-
sunt indicatori de veridicitate
-
sunt indicatori de variabilitate
-
sunt indicatori veridici
Pregunta 24
Pregunta
165. Selectați varianta corectă a concluziei în cazul lipsei diferenței dintre mărimea
indicatorilor standardizaţi și a celor intensivi (A < B; A < B):
Respuesta
-
factorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv
-
factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv
-
factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii
-
factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia descreşterii
-
factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensiv
Pregunta 25
Pregunta
166. Selectaţi scopurile utilizării metodei de standardizare:
Respuesta
-
identificarea cauzelor diferențelor dintre mărimile relative sau medii comparate
-
compararea şi analiza fenomenelor produse în populații neomogene
-
determinarea gradului de neomogenitate a totalităţilor comparate
-
identificarea cauzelor asemănării mărimilor relative sau medii comparate
-
compararea şi analiza fenomenelor produse în populații omogene
Pregunta 26
Pregunta
167. Precizati la care etapă a metodei de standardizare se utilizează mărimi absolute:
Respuesta
-
prima şi a cincea
-
prima şi a treia
-
a doua şi a treia
-
a doua şi a patra
-
la toate etapele
Pregunta 27
Pregunta
168. Selectați care, din cele enumerate, reflectă valoarea numerică reală a fenomenului?
Respuesta
-
indicatorii generali și speciali corelați ai standardului
-
indicatorii generali și speciali standardizaţi
-
indicatorii generali şi speciali extensivi
-
indicatorii generali și speciali intensivi
-
mărimea relativă a fenomenului
Pregunta 28
Pregunta
169. Selectați etapa standardizării directe, în care poate fi confirmată prezenţa factorilor ce influenţează mărimea fenomenului studiat:
Respuesta
-
prima
-
a doua
-
a treia
-
a patra
-
a cincea
Pregunta 29
Pregunta
170. Selectați indicatorii obținuți la prima etapă a standardizării directe:
Respuesta
-
standardizați generali
-
absoluți generali
-
intensivi standardizaţi
-
intensivi generali
-
absoluţi standardizaţi
Pregunta 30
Pregunta
171. Selectați afirmațiile corecte privitor la indicatorii standardizati:
Respuesta
-
sunt obţinuţi din totalităţi formate în mod natural
-
sunt obţinuţi din totalităţi formate artificial
-
sunt obținuți pâna la cunoașterea indicatorilor intensivi
-
sunt o măsură convențională a fenomenului
-
sunt obținuți după cunoașterea indicatorilor intensivi
Pregunta 31
Pregunta
172. Care din variantele propuse reflectă esenţa etapei a cincea a metodei directe de standardizare?
Respuesta
-
compararea indicatorilor intensivi speciali cu cei standardizați
-
compararea indicatorilor absoluți speciali cu cei standardizați
-
compararea indicatorilor intensivi generali cu cei standardizați
-
compararea indicatorilor absoluți generali cu cei standardizați
-
compararea indicatorilor corelați speciali cu cei standardizați
Pregunta 32
Pregunta
173. Alegeti varianta corespunzătoare sensului etapei a treia a metodei directe de standardizare:
Respuesta
-
calculul mărimilor absolute aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
-
calculul mărimilor absolute corelate ale fenomenului în grupele de standard
-
calculul mărimilor medii aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
-
calculul mărimilor relative corelate ale fenomenului în grupele de standard
-
calculul mărimilor relative aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
Pregunta 33
Pregunta
174. Selectați ce corespunde etapei a patra a metodei directe de standardizare:
Respuesta
-
calculul indicatorilor sumarizati
-
calculul valorilor aşteptate
-
calculul indicatorilor standardizaţi
-
calculul mărimilor absolute speciale
-
calculul indicatorilor corelați
Pregunta 34
Pregunta
175. Selectați cazurile de NEUTILIZARE a metodei directe de standardizare:
Respuesta
-
compararea indicatorilor identici în totalități omogene
-
compararea indicatorilor diferiți în totalități omogene
-
compararea indicatorilor diferiți în totalități neomogene
-
compararea indicatorilor identici în totalități neomogene
-
compararea indicatorilor identici într-o totalitate
Pregunta 35
Pregunta
176. Selectați varianta corectă a concluziei în cazul prezenței diferenței dintre mărimea
indicatorilor standardizaţi și a celor intensivi (A < B; A > B):
Respuesta
-
factorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv
-
factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv
-
factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii
-
factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia descreşterii
-
factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensiv
Pregunta 36
Pregunta
177. Precizați ce poate fi standard în cadrul metodei directe de standardizare:
Respuesta
-
componenţa unei totalităţi
-
rata generală
-
suma totalităţilor comparate
-
rata specială
-
semisuma totalităţilor comparate
Pregunta 37
Pregunta
178. Selectaţi domeniile de aplicare ale epidemiologiei în sănătatea publică:
Respuesta
-
determinarea factorilor de risc
-
descrierea istoriei naturale a bolilor
-
depistarea şi supravegherea bolilor la nivel de populație
-
depistarea şi supravegherea bolilor la nivel de individ
-
clasificarea bolilor
Pregunta 38
Pregunta
179. Selectaţi etapele cercetării fundamentale ale epidemiologiei:
Pregunta 39
Pregunta
180. Indicaţi principalele tipuri de studii epidemiologice:
Respuesta
-
descriptive
-
narative
-
analitice
-
secţionale
-
proporționale
Pregunta 40
Pregunta
181. Selectaţi caracteristicile anchetelor descriptive
Respuesta
-
testează relaţia cauzală sau eficacitatea unor tratamente
-
permit elaborarea ipotezelor precum și cunoaşterea factorului de risc şi a efectului
-
estimează existenţa într-o populaţie a unor maladii şi a unor factori de risc
-
permit elaborarea ipotezelor, dar nu permit cunoaşterea factorului de risc şi a efectului
-
dovedesc relaţia cauzală sau eficacitatea unor tratamente
Pregunta 41
Pregunta
182. Selectati afirmatia corectă cu privire la notiunea „asociaţie epidemiologică”:
Respuesta
-
relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de risc sau de protecție şi boală
-
orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
-
relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de risc si factorii de protecție
-
probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
-
relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de protecție şi factorii neutri
Pregunta 42
Pregunta
183. Selectati afirmatia corectă pentru notiunea „populaţie la risc”
Respuesta
-
populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
-
orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
-
factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau
starea de boală a unei populaţii
-
factorul care prin existenţa sa provoacă aparitia bolilor într-o populaţie
-
populaţia fără factori de risc, care nu poate dezvolta o anumită boală
Pregunta 43
Pregunta
184. Selectați obiectele preocupărilor epidemiologice:
Respuesta
-
populaţia ţintă
-
individul sănătos
-
lotul de bolnavi
-
individul investigat
-
individul bolnav
Pregunta 44
Pregunta
185. Selectaţi varianta corectă de răspuns pentru termenul „frecvenţa bolii”:
Respuesta
-
populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
-
orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
-
intensitatea cu care apare o boală într-o populaţie
-
condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
-
raportul dintre bolile existente într-o populaţie
Pregunta 45
Pregunta
186. Selectati afirmatia corectă pentru termenul „cauzalitate”:
Respuesta
-
populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
-
orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
-
relaţia dintre toţi factorii de risc şi efectele pe care le-ar putea produce
-
condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
-
condiţia care prin existenţa ei deteriorează starea de sănătate a unei populaţii
Pregunta 46
Pregunta
187. Selectaţi domeniile de aplicare ale epidemiologiei în medicina clinică:
Respuesta
-
clasificarea bolilor
-
descrierea istoriei naturale a bolilor
-
studiul pronosticului bolilor
-
studiul etiologiei bolilor
-
depistarea şi supravegherea în masă a bolilor
Pregunta 47
Pregunta
188. Selectaţi afirmatia corecta referitor la notiunea „epidemie”:
Respuesta
-
populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
-
orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă mai mare decât cea aşteptată
-
apariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate
umană, cu o frecvenţă în exces faţă de cea aşteptată
-
condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
-
apariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate
umană, cu o frecvenţă mai mică decât cea aşteptată
Pregunta 48
Pregunta
189. Selectaţi caracteristicile factorilor de protecţie:
Respuesta
-
influenţează negativ starea de sănătate.
-
influenţează pozitiv starea de sănătate.
-
măresc speranţa de viaţă.
-
micșorează incidența bolilor
-
nu influențează starea de sănătate.
Pregunta 49
Pregunta
190. Selectaţi formula de calcul a prevalenţei:
Respuesta
-
numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei x 1000
-
numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
-
numărul total de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000
-
numărul total de cazuri noi de boală/ani - persoană de observaţie x 1000
-
numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000
Pregunta 50
Pregunta
191. Alegeți răspunsul corect pentru notiunea „risc”:
Respuesta
-
probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului numai în absenta factorilor de risc
-
orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
-
condiția despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate
sau starea de boală a unei populaţii
-
probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
-
probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului numai în prezenţa factorilor de risc
Pregunta 51
Pregunta
192. Selectaţi studiile descriptive efectuate la nivel de populaţie:
Respuesta
-
de corelaţie
-
caz-control
-
serii de cazuri
-
de cohortă
-
de caz
Pregunta 52
Pregunta
193. Selectati formula de calcul a incidenţei:
Respuesta
-
numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000
-
numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei sănătoase x 1000
-
numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000
-
numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
-
numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei x 1000
Pregunta 53
Pregunta
194. Precizați formula de calcul a incidenţei densitate:
Respuesta
-
numărul de cazuri noi de boală în perioada de observatie/numărul populaţiei x 1000
-
numărul de cazuri noi de boală în perioada de observaţie/numărul populaţiei x 1000
-
numărul de cazuri noi de boală în perioada specificată/ani - persoană de observaţie x 1000
-
numărul total de cazuri de boală/ani - persoană de observaţie x 1000
-
numărul total de cazuri de boală/ numărul populatiei examinate x 1000
Pregunta 54
Pregunta
195. Selectati afirmația corectă cu privire la notiunea „factor indiferent”:
Respuesta
-
relaţia ce se poate dovedi că există între două categorii distincte: factori de risc şi boală
-
orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
-
factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau
starea de boală a unei populaţii
-
probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
-
factor despre care până în prezent se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de
boală a unei populaţii
Pregunta 55
Pregunta
196. Selectaţi studiile descriptive, efectuate la nivel de individ:
Respuesta
-
ecologice
-
transversale
-
serii de cazuri
-
de caz
-
experimentale
Pregunta 56
Pregunta
197. Precizați avantajele studiilor transversale:
Respuesta
-
permit evaluarea completă a prevalenţei
-
se desfăşoară într-un timp relativ scurt
-
permit colectarea informatiilor despre mai multi factori de risc
-
oferă un volum limitat de date
-
permit evaluarea completă a incidenţei
Pregunta 57
Pregunta
198. Selectaţi indicatorii utilizaţi în analiza studiilor descriptive:
Pregunta 58
Pregunta
199. Selectaţi caracteristicile personale care pot fi înregistrate în studiile descriptive:
Respuesta
-
vârsta
-
sexul
-
starea civilă
-
amplasarea geografică
-
categoria socială
Pregunta 59
Pregunta
200. Indicați particularitatea factorilor indiferenţi:
Respuesta
-
măresc speranţa de supravieţuire
-
scad frecvenţa îmbolnăvirilor
-
nu influențează starea de sănătate
-
influenţează negativ starea de sănătate
-
influenţează pozitiv starea de sănătate
Pregunta 60
Pregunta
201. Selectaţi caracteristicile temporale, înregistrate în studiile descriptive:
Respuesta
-
distribuţia bolilor pe grupe de vârstă
-
distribuţia bolilor pe sexe
-
distribuţia bolilor pe luni
-
distribuţia bolilor pe categorii sociale
-
distribuţia temporală a factorilor de risc
Pregunta 61
Pregunta
202. Selectaţi etapele cercetării aplicative ale epidemiologiei:
Pregunta 62
Pregunta
203. Selectați afirmația greșită despre studiile transversale
Respuesta
-
suprareprezintă cazurile prevalente
-
sunt subprezentate cazurile incidente
-
oferă un volum mare de date
-
permit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc
-
testează ipotezele, generate de studiile de caz
Pregunta 63
Pregunta
204. Selectaţi caracteristicile spaţiale ale colectivităţii în studiile descriptive:
Respuesta
-
distribuţia bolilor pe vârste
-
distribuţia bolilor pe sexe
-
distribuţia bolilor pe medii rezidențiale
-
distribuţia bolilor pe categorii sociale
-
distribuţia bolilor pe zone de dezvoltare
Pregunta 64
Pregunta
205. Selectați variabilele investigate într-o anchetă analitică observaţională:
Respuesta
-
expunerea
-
randomizarea
-
procesul
-
rezultatul
-
interpolarea
Pregunta 65
Pregunta
206. Alegeți afirmația corectă despre factorii de risc:
Respuesta
-
influenţează pozitiv starea de sănătate.
-
caracterizează starea de sănătate
-
nu acţionează asupra stării de sănătate.
-
influenţează negativ starea de sănătate.
-
menţin starea de sănătate.
Pregunta 66
Pregunta
207. Selectați afirmația corectă despre studiile transversale:
Respuesta
-
suprareprezintă cazurile incidente
-
sunt subprezentate cazurile prevalente
-
oferă un volum mic de date
-
permit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc
-
testează ipotezele, generate de studiile de caz
Pregunta 67
Pregunta
208. Precizați tipul expunerii într-o anchetă analitică observatională:
Respuesta
-
activă
-
naturală
-
dirijată
-
reziduală
-
impusă
Pregunta 68
Pregunta
209. Selectați rezultatele posibile ale unui studiu epidemiologic analitic:
Respuesta
-
decesul
-
durerea
-
boala
-
dizabilitatea
-
expunerea
Pregunta 69
Pregunta
210. Precizați tipul expunerii într-un studiu clinic randomizat:
Respuesta
-
activă
-
naturală
-
dirijată
-
reziduală
-
impusă
Pregunta 70
Pregunta
211. Selectaţi particularitatea investigaţiei epidemiologice într-un studiu caz - control:
Respuesta
-
măsurarea concomitentă a expunerii şi rezultatului
-
măsurarea concomitentă a rezultatului şi expunerii
-
orientată de la expunere spre rezultat
-
orientată de la rezultat spre expunere
-
nu este legată nici de expunere, nici de rezultat
Pregunta 71
Pregunta
212. Precizați modul de selecție a subiecţilor într-un studiu caz - control:
Pregunta 72
Pregunta
213. Selectaţi sinonimele studiilor caz - control
Respuesta
-
retrospective
-
anamnestice
-
mixte
-
de aşteptare
-
de incidenţă
Pregunta 73
Pregunta
214. Precizați sursele de cazuri într-un studiu caz-control:
Respuesta
-
toate cazurile în comunitate cu diagnosticul studiat
-
toate cazurile în toate spitalele cu diagnosticul studiat
-
toate cazurile într-un eșantion de populație cu diagnosticul studiat
-
toate cazurile dintr-un spital cu diagnosticul studiat
-
toate cazurile dintr-un spital, cu diagnosticul nestudiat
Pregunta 74
Pregunta
215. Precizați sursele de martori într-un studiu caz-control:
Respuesta
-
eșantion de pacienți spitalizați, care nu au boala
-
eşantion din populaţia generală
-
non-cazurile dintr-un eșantion de populație
-
eșantion de pacienți spitalizați, care au boala
-
toate cazurile de boală într-un spital
Pregunta 75
Pregunta
216. Precizați direcția de colectare a datelor în studiile caz - control:
Pregunta 76
Pregunta
217. Selectați afirmațiile corecte privind lotul martor într-un studiu caz - control:
Respuesta
-
trebuie să fie similar lotului de cazuri, cu excepţia bolii studiate
-
trebuie să fie similar lotului de cazuri, inclusiv boala studiată
-
trebuie să provină din aceeași populație la risc pentru boală
-
trebuie să fie cât mai heterogen
-
trebuie să fie cât mai omogen
Pregunta 77
Pregunta
218. Selectaţi avantajele studiilor caz - control:
Respuesta
-
utile pentru studierea bolilor cu perioadă de latenţă mare
-
sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
-
necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
-
necesită mai mult timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
-
preferate pentru studierea bolilor rare
Pregunta 78
Pregunta
219. Selectaţi dezavantajele studiilor caz - control:
Respuesta
-
sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
-
nu permit măsurarea directa a Riscului Relativ
-
studiază doar un singur efect
-
foarte costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
-
dificil de a constitui un grup martor acceptabil
Pregunta 79
Pregunta
220. Selectaţi afirmația corectă cu referire la studiul hibrid:
Respuesta
-
studiu caz – control efectuat pe baza unui studiu de cohortă în desfăşurare
-
studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu descriptiv în desfăşurare
-
studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu clinic randomizat în desfăşurare
-
studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu transversal în desfăşurare
-
studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu de caz în desfăşurare
Pregunta 80
Pregunta
221. Selectați indicatorul de măsurare a forţei asocierii epidemiologice în studiile caz - control:
Respuesta
-
odds ratio
-
odds atributiv
-
odds prevalent
-
odds risc
-
odds rate
Pregunta 81
Pregunta
222. Selectați indicatorul de măsurare a impactului acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz
- martor:
Respuesta
-
riscul relativ
-
riscul atribuibil
-
riscul absolut
-
riscul prevalent
-
riscul distribuibil
Pregunta 82
Pregunta
223. Selectați caracteristicile indicatorului OR (Odds Ratio):
Respuesta
-
arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de cei neexpuşi
-
măsoară forţa asociației epidemiologice
-
arată cu cât este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
-
este raportul dintre șansa expunerii la bolnavi și șansa expunerii la nonbolnavi
-
măsoară impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
Pregunta 83
Pregunta
224. Selectați caracteristicile Riscului Atribuibil (RA) în studiile caz - control:
Respuesta
-
arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
-
măsoară forţa asocierii epidemiologice
-
arată cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuşi faţă de nonexpuşi
-
este raportul dintre șansa expunerii la bolnavi și șansa expunerii la nonbolnavi
-
măsoară impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
Pregunta 84
Pregunta
225. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită într-un studiu cazcontrol, Odds Ratio (OR) trebuie să ia valori:
Respuesta
-
egale cu 1 și semnificative statistic
-
mai mari sau mai mici decît 1 și semnificative statistic
-
mai mari sau mai mici decît 1 și nesemnificative statistic
-
egale cu zero și nesemnificative statistic
-
să fie cuprinse strict în intervalul [-2;2] și semnificative statistic
Pregunta 85
Pregunta
226. Selectati concluzia corectă pentru Odds Ratio egal cu 1:
Respuesta
-
expunerea este factor de risc
-
expunerea este factor de protecţie
-
expunerea este factor indiferent
-
expunerea este moderată
-
expunerea este evidentă
Pregunta 86
Pregunta
227. Selectati afirmatia corectă pentru Odds Ratio mai mare decît 1:
Respuesta
-
expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
-
expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
-
expunerea este factor de protectie, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
-
expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
-
expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este egală la cazuri şi martori
Pregunta 87
Pregunta
228. Selectați afirmațiile corecte despre studiile caz-control:
Respuesta
-
subiecţii, care au problema de sănătate, sunt numiţi martori
-
subiecţii, care nu au problema de sănătate, sunt numiţi cazuri
-
compară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi
-
subiecţii sunt împărţiţi în funcţie de rezultat
-
sunt studii prospective
Pregunta 88
Pregunta
229. Selectati varianta corectă de răspuns pentru Odds Ratio mai mic decît 1:
Respuesta
-
expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
-
expunerea este factor de protecție, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
-
expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
-
expunerea este factor de protectie, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
-
expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este egală la cazuri şi martori
Pregunta 89
Pregunta
230. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la studiile caz-martor:
Respuesta
-
sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
-
sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
-
sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
-
compară rezultatele expușilor și neexpușilor
-
greu asigură comparabilitatea între cazuri și martori
Pregunta 90
Pregunta
231. Selectaţi afirmaţiile GREȘITE despre studiile caz-martor:
Respuesta
-
sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
-
sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
-
sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
-
compară rezultatele expușilor și neexpușilor
-
greu asigură comparabilitatea între cazuri și martori
Pregunta 91
Pregunta
232. Selectaţi afirmaţiile valide cu privire la studiile caz-martor:
Respuesta
-
odds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale bolii studiate sunt mari
-
permit calcularea riscului relativ
-
necesită, de regulă, eșantioane mai mici decât în studiile de cohortă
-
necesită, de regulă, eșantioane mai mari decât în studiile de cohortă
-
un odds ratio mai mare sau mai mic de 1 denotă că boala este este asociată cu expunerea
Pregunta 92
Pregunta
233. Selectaţi afirmaţiile GREȘITE despre studiilor caz-martor:
Respuesta
-
odds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale bolii studiate sunt mari
-
permit calcularea riscului relativ
-
necesită, de regulă, eșantioane mai mici decât în studiile de cohortă
-
necesită, de regulă, eșantioane mai mari decât în studiile de cohortă
-
un odds ratio mai mare sau mai mic de 1 denotă că boala este este asociată cu expunerea
Pregunta 93
Pregunta
234. Precizați cauza neaplicării măsurilor asocierii, utilizate în studiile de cohortă, pentru studiile
caz martor:
Respuesta
-
lotul de control este selectat dintr-o populaţie diferită de cea a cazurilor
-
din cauza erorii de reprezentativitate
-
nu se pot calcula rate fără cunoaşterea expunerii
-
studiul caz control compară indivizii expuşi şi neexpuşi
-
din cauza erorii standard
Pregunta 94
Pregunta
235. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru studiile caz-martor:
Respuesta
-
subiecţii de studiu din populaţia ţintă sunt alocaţi grupului de tratament sau celui de comparare
-
cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată
-
scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiţia de sănătate a cazurilor
-
pentru a fi inclus în studiu cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată
-
rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi
Pregunta 95
Pregunta
236. Selectaţi avantajele studiilor caz-control:
Respuesta
-
uşor de efectuat
-
utile pentru studierea bolilor rare
-
permit calculul incidenţei bolilor
-
permit stabilirea uşoară a relaţiei temporale dintre factor şi rezultat
-
sunt relativ ieftine
Pregunta 96
Pregunta
237. Selectaţi denumirile corecte pentru studiile experimentale:
Respuesta
-
intervenţionale
-
randomizate
-
terapeutice
-
anamnestice
-
de prevalenţă
Pregunta 97
Pregunta
238. Selectaţi caracteristica studiilor clinice:
Respuesta
-
sunt studii necontrolate
-
emit ipoteze care urmează a fi testate ulterior
-
cercetătorul nu administrează factorul studiat
-
dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor
-
sunt retrospective
Pregunta 98
Pregunta
239. Selectaţi domeniile de aplicare a studiilor clinice:
Respuesta
-
evaluarea eficacităţii vaccinurilor noi
-
experimentarea medicamentelor noi
-
evaluarea de noi conduite terapeutice
-
evaluarea unor programe de profilaxie
-
evaluarea expunerii la un factor de risc
Pregunta 99
Pregunta
240. Selectaţi caracteristica fazei I de experimentare a medicamentelor
Respuesta
-
se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
-
evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
-
precizează eficacitatea optimală a tratamentului
-
se efectuează la 100-200 subiecţi
-
stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
Pregunta 100
Pregunta
241. Selectaţi caracteristica fazei III de experimentare a medicamentelor
Respuesta
-
se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
-
evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
-
precizează eficacitatea optimală a tratamentului
-
se efectuează la 500-1500 subiecţi
-
stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
Pregunta 101
Pregunta
242. Selectaţi caracteristica fazei IV, postmarketing, de experimentare a medicamentelor:
Respuesta
-
se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
-
are ca scop precizarea eventualelor indicaţii noi
-
urmăresc precizarea efectelor nedorite pe termen lung ale tratamentului
-
sunt efectuate după ce tratamentul este aprobat pentru utilizare generală
-
stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
Pregunta 102
Pregunta
243. Selectați procedeul de selecție, recomandat pentru repartizarea subiecților în loturile de studiu întrun studiu clinic randomizat:
Respuesta
-
selecția aleatoare simplă dirijată
-
selecția aleatoare stratificată dirijată
-
selecția aleatoare mecanică dirijată
-
selecția aleatoare simplă sau stratificată
-
selectia nonprobabilistică aleatoare
Pregunta 103
Pregunta
244. Selectaţi afirmația corectă cu privire la eşantionarea neprobabilistică în studiile clinice:
Respuesta
-
fiecare unitate are o probabilitate de selecţie independentă, mai mare decât zero
-
alegerea dirijată a grupelor de studiu
-
alegerea grupelor de studiu se face la întîmplare
-
alegerea grupelor de studiu se face nedirijat
-
se aleg aleator grupe stratificate în funcţie de unele caracteristici (vârstă, sex
Pregunta 104
Pregunta
245. Selectaţi caracteristicile studiului clinic controlat:
Respuesta
-
subiecţii incluși în studiu trebuie să fie asemănători în ceea ce priveşte boala, mediul,
maladiile asociate
-
subiecţii trebuie să se deosebească numai prin administrarea tratamentului
-
unităţile de studiu se alocă randomizat în grupele de tratament
-
controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai multe variabile
-
controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai puţine variabile
Pregunta 105
Pregunta
246. Selectaţi afirmațiile corecte pentru termenul „Randomizare”:
Respuesta
-
este o modalitate fezabilă de formare a grupurilor comparabile
-
oferă șanse egale oricărui individ de a primi oricare din tratamentele propuse
-
probabilitățile indivizilor de a fi repartizați în grupele de studiu sunt independente
-
pentru randomizare este utilizat tabelul cu numere aleatoare
-
probabilitățile indivizilor de a fi repartizați în grupele de studiu sunt dependente
Pregunta 106
Pregunta
247. Selectaţi afirmațiile corecte cu referire la modelul de tratament „în paralel” din studiile clinice:
Respuesta
-
subiecţii ambelor grupe urmează o singură schemă terapeutică pe toată perioda studiului
-
necesită un număr mare de subiecți din cauza variabilității pronunțate a rezultatelor
-
subiectul este alocat aleator într-un grup ce urmează o succesiune predefinită de
tratamente unde fiece persoană primeşte mai mult de un tratament
-
între tratamentele succesive poate fi o perioadă fără tratament, pentru a diminua efectele
de lungă durată a tratamentului administrat
-
perioada de urmărire trebuie să fie egală la toate tratamentele administrate
Pregunta 107
Pregunta
248. Selectaţi caracteristica fazei II de experimentare a medicamentelor
Respuesta
-
se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
-
evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
-
precizează eficacitatea optimală a tratamentului
-
se efectuează la 100-200 subiecţi
-
stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
Pregunta 108
Pregunta
249. Selectaţi caracteristica modelului de tratament „de substituire” din studiile clinice:
Respuesta
-
se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
-
fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
-
studiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de
eficacitate a tratamentului
-
variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică
decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi
-
necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de spălare” între
tratamentele administrate
Pregunta 109
Pregunta
250. Selectaţi caracteristicile modelului de tratament „încrucişat (crossover)” din studiile clinice:
Respuesta
-
se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
-
fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
-
studiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de eficacitate
a tratamentului
-
variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică
decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi
-
necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de spălare”
între tratamentele administrate
Pregunta 110
Pregunta
251. Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei în studiul clinic randomizat:
Respuesta
-
dirijat
-
simplu orb
-
dublu orb
-
triplu orb
-
mecanic
Pregunta 111
Pregunta
252. Selectaţi caracteristicile modalităţii de deschise de administrare a intervenţiei medicale în
studiile clinice:
Respuesta
-
cercetătorul şi subiecţii din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul
administrat
-
cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
-
subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
-
cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
-
cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
Pregunta 112
Pregunta
253. Selectați afirmațiile corecte despre studiile clinice randomizate:
Respuesta
-
grupurile de studiu sunt identice, cu excepţia tratamentului
-
pot fi retrospective
-
se numesc studii randomizate indiferent de modul alocării tratamentului
-
prima etapă furnizează informaţii despre eficacitatea tratamentului
-
sunt considerate mai valide decât studiile de cohortă
Pregunta 113
Pregunta
254. Selectaţi afirmațiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „simplu
orb”:
Respuesta
-
cercetătorul şi subiecții din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
-
cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
-
subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
-
cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
-
cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
Pregunta 114
Pregunta
255. Selectaţi afirmațiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „Dublu
orb”:
Respuesta
-
cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
-
subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
-
cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica conducătorului studiului, odată cu rezultatele
-
tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane: cercetătorul, subiectul şi
persoana ce măsoară criteriul de raţionament
-
cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
Pregunta 115
Pregunta
256. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „Triplu orb”
Respuesta
-
cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
-
subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
-
cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le
va comunica conducătorului studiului, odată cu rezultatele
-
tratamentul administrat este necunoscut pentru cercetător, subiect şi persoana ce
măsoară criteriul de raţionament
-
cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare
Pregunta 116
Pregunta
257. Selectați afirmațiile corecte despre studiile clinice randomizate:
Respuesta
-
sunt studii experimentale retrospective
-
sunt considerate mai valide decât studiile caz-control
-
grupurile de studiu sunt identice, cu excepția tratamentul
-
se utilizează pentru evaluarea eficacităţii tratamentelor
-
sunt esenţiale pentru observarea istoriei naturale a bolilor
Pregunta 117
Pregunta
258. Precizați ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile clinice:
Respuesta
-
de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la tratați față de netratați
-
de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la expuși față de neexpuși
-
de câte ori este mai mare/mai mică expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
-
cu cât mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
-
de câte ori este mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
Pregunta 118
Pregunta
259. Selectați valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă
că intervenţia este factor de protecţie:
Respuesta
-
RR > 1 și semnificativ statistic
-
RR = 1 și semnificativ statistic
-
RR < 1 și semnificativ statistic
-
RR < 2 și semnificativ statistic
-
RRR < 1 și semnificativ statistic
Pregunta 119
Pregunta
260. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului experimental (REE)”:
Respuesta
-
frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu substanța activă
-
frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu placebo
-
diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
-
numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la
efectul nedorit
-
proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
Pregunta 120
Pregunta
261. Selectaţi afirmaţiile corecte despre prima etapă a studiilor clinice randomizate:
Respuesta
-
evaluează siguranţa tratamentului
-
oferă informaţii farmacologice despre tratament
-
oferă informaţii toxicologice despre tratament
-
evaluează toleranţa la tratament
-
evaluează eficacitatea tratamentului
Pregunta 121
Pregunta
262. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului de control (REC)”:
Respuesta
-
frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu substanța activă
-
frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu placebo
-
diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
-
numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la
efectul nedorit
-
proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
Pregunta 122
Pregunta
263. Selectați valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă că
intervenţia este factor de risc:
Respuesta
-
RR > 1 și semnificativ statistic
-
RR = 1 și semnificativ statistic
-
RR < 1 și semnificativ statistic
-
RR > 1 și nesemnificativ statistic
-
RRR > 1 și semnificativ statistic
Pregunta 123
Pregunta
264. Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea absolută a riscului (RAR)”:
Respuesta
-
proporţia pacienţilor din grupul tratat cu substanţa activă, care au răspuns pozitiv
-
proporţia pacienţilor din grupul tratat cu placebo, care au răspuns pozitiv
-
diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
-
numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la
efectul nedorit
-
proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
Pregunta 124
Pregunta
265. Selectaţi afirmaţiile corecte despre faza II, etapa II, studii clinice randomizate:
Respuesta
-
evaluează efectele de durată ale tratamentului
-
determină metoda optimă de administrare
-
oferă informaţii toxicologice
-
evaluează toleranţa la tratament
-
stabileşte efectele secundare frecvente
Pregunta 125
Pregunta
266. Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea relativă a riscului (RRR)”
Respuesta
-
proporţia pacienţilor din grupul tratat cu substanţa activă, care au răspuns pozitiv
-
proporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, care au răspuns pozitiv
-
diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
-
numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la
efectul nedorit
-
proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
Pregunta 126
Pregunta
267. Selectaţi caracteristica termenului „numărul necesar a fi tratat (NNT)”:
Respuesta
-
numărul de pacienti tratati cu substanța activă, care au făcut boala
-
numărul de pacienti tratati cu placebo, care au făcut boala
-
diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
-
numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la
efectul nedorit
-
proporţia reducerii riscului martor urmare tratamentului administrat
Pregunta 127
Pregunta
268. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat
se consideră indiferent:
Respuesta
-
RR > 1, RA > 0
-
RR = 1, RA = 0
-
RR < 1, RA < 0
-
RR < 1, RA > 0
-
RRR = 1, RAR = 0
Pregunta 128
Pregunta
269. Selectaţi caracteristica investigaţiei epidemiologice într-un studiu de cohortă:
Respuesta
-
se observă şi se măsoară concomitent expunerea şi rezultatul
-
pe un grafic Lexis corespunde culoarului oblic longitudinal
-
studiul porneşte de la expunere spre rezultat
-
studiul porneşte de la rezultat spre expunere
-
de regulă este retrospectivă
Pregunta 129
Pregunta
270. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se
consideră de protecție:
Respuesta
-
RR > 1, RA > 0
-
RR > 1, RA < 0
-
RR < 1, RA < 0
-
RR < 1, RA > 0
-
RRR < 1, RAR < 0
Pregunta 130
Pregunta
271. Precizați modul de selecție al subiecţilor într-un studiu de cohortă:
Pregunta 131
Pregunta
272. Selectaţi sinonimele studiilor de cohortă:
Respuesta
-
etiologice
-
anamnestice
-
mixte
-
de aşteptare
-
de incidenţă
Pregunta 132
Pregunta
273. Selectaţi avantajele studiilor de cohortă:
Respuesta
-
permit calculul direct al RR pentru fiecare cohortă
-
sunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioadă de latenţă mare
-
rezultatele pot fi generalizate pe întreaga populaţie
-
necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât studiile caz - control
-
rezultatele apar după acţiunea factorului de risc, ce conferă studiului un caracter
calitativ crescut
Pregunta 133
Pregunta
274. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:
Respuesta
-
sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
-
nu permit măsurarea directa a RR
-
studiază doar un singur efect
-
sunt costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
-
este dificil de a constitui un grup martor acceptabil
Pregunta 134
Pregunta
275. Selectați tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu frecvență joasă
în populație:
Respuesta
-
prospectiv istoric
-
experimental tip I
-
prospectiv tip II
-
experimental tip II
-
prospectiv tip I
Pregunta 135
Pregunta
276. Selectați afirmația GREȘITĂ despre studiile de cohortă:
Respuesta
-
de regulă sunt prospective
-
sunt studii analitice, observaţionale
-
se mai numesc studii longitudinale
-
sunt preferate pentru studierea expunerilor rare
-
sunt preferate pentru studierea bolilor cu perioada de latenţă mare
Pregunta 136
Pregunta
277. Selectați tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu frecvență
mare în populație:
Respuesta
-
prospectiv tip II
-
prospectiv istoric
-
prospectiv tip I
-
descriptiv tip II
-
descriptiv tip I
Pregunta 137
Pregunta
278. Selectați afirmațiile corecte despre studiile de cohortă:
Respuesta
-
de regulă sunt retrospective
-
sunt studii analitice, experimentale
-
se mai numesc studii longitudinale
-
sunt preferate pentru studierea expunerilor rare
-
sunt preferate pentru studierea bolilor cu perioada de latenţă mare
Pregunta 138
Pregunta
279. Alegeți ce poate fi măsurat urmare analizei anchetelor de cohortă:
Respuesta
-
incidența bolii
-
forţa asociației epidemiologice
-
impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
-
frecventa efectelor benefice ale medicamentului
-
frecventa efectelor adverse ale medicamentului
Pregunta 139
Pregunta
280. Selectați ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile de cohortă:
Respuesta
-
forța diferenței
-
forţa asociației
-
diferența
-
forța corelației
-
forța impactului
Pregunta 140
Pregunta
281. Precizați ce denotă riscul atribuibil (RA) în studiile de cohortă:
Respuesta
-
de cîte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
-
de cîte ori este mai mic riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
-
cu cît este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
-
cu cât este mai mare expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
-
cu cât este mai mică expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
Pregunta 141
Pregunta
282. Selectați valorile necesare ale riscului relativ (RR) care dovedesc existența
asociaţiei epidemiologice dintre factorul de risc şi boală:
Respuesta
-
egale cu 1 și semnificativ statistic
-
mai mari decît 1 și semnificativ statistic
-
mai mici decît 1 și semnificativ statistic
-
mai mari decît 1 și nesemnificativ statistic
-
să nu depașească intervalul [-2;2]
Pregunta 142
Pregunta
283. Selectați afirmația corectă pentru un risc relativ (RR) egal cu 1:
Respuesta
-
a) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
-
expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă
de neexpuşi
-
nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi
neexpuşi este egal
-
expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
-
expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
Pregunta 143
Pregunta
284. Selectaţi particularităţile studiilor de cohortă de tip II:
Respuesta
-
se utilizează în cazul frecvenţei înalte a factorului de risc în populaţie
-
se utilizează în cazul frecvenţei joase a factorului de risc în populaţie
-
se utilizează când expunerea afectează anumite grupuri profesionale
-
sunt mai puţin expuse factorilor de confuzie
-
expuşii şi neexpuşii provin din populaţii diferite
Pregunta 144
Pregunta
285. Selectați concluzia valabilă pentru un risc relativ (RR) mai mare decît 1:
Respuesta
-
expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
-
nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi
neexpuşi este egal
-
expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
-
expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă
de neexpuşi
-
expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
Pregunta 145
Pregunta
286. Selectați afirmația GREȘITĂ despre studiile de cohortă:
Respuesta
-
sunt forma cea mai riguroasă a studiilor analitice ne-experimentale
-
compară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi
-
cercetărorul observă şi nu atribuie expunerea
-
se mai numesc studii etiologice
-
pot fi şi retrospective
Pregunta 146
Pregunta
287. Selectați concluzia corectă pentru un risc relativ (RR) mai mic decît 1:
Respuesta
-
expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
-
expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de
neexpuşi
-
nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi
neexpuşi este egal
-
expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
-
expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă
de neexpuşi
Pregunta 147
Pregunta
288. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat
se consideră de risc:
Respuesta
-
RR > 1, RA > 0
-
RR >1, RA < 0
-
RR < 1, RA < 0
-
RR < 1, RA > 0
-
RRR > 1, RAR > 0
Pregunta 148
Pregunta
289. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:
Respuesta
-
ineficiente în cazul expunerilor rare
-
necesită costuri mari pentru realizare
-
sunt dificil de administrat
-
necesită un număr mare de subiecţi pentru studiu
-
nu permit calculul direct al incidenţei bolii
Pregunta 149
Pregunta
290. Alegeți indicatorul utilizat pentru măsurarea forței asociației epidemiologice:
Respuesta
-
riscul relativ
-
reducerea riscului relativ
-
reducerea riscului absolut
-
numărul necesar de tratat
-
sporirea riscului absolut
Pregunta 150
Pregunta
291. Precizați în ce se măsoară mărimile relative:
Respuesta
-
în unitatea de măsură a fenomenului studiat
-
numai în procente
-
în coeficienţi, procente, promile, prodecimile, prosantimile
-
numai în promile
-
sunt mărimi adimensionale
Pregunta 151
Pregunta
292. Selectati afirmatia corectă despre rată:
Respuesta
-
exprimă ponderea unei părți a fenomenului față de fenomenul întreg
-
nu permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
-
caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
-
nu permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
-
poate fi generală și specifică
Pregunta 152
Pregunta
293. Selectaţi rata specifică:
Respuesta
-
natalitatea
-
mortalitatea generală
-
morbiditatea
-
mortalitatea infantilă
-
fertilitatea generală
Pregunta 153
Pregunta
294. Selectați rata generală:
Respuesta
-
mortalitatea infantilă
-
natalitatea
-
natalitatea pe medii rezidențiale
-
mortalitatea pe grupe de vârstă
-
mortalitatea prin boli cardiovasculare
Pregunta 154
Pregunta
295. Selectati raspunsul corect cu referire la indicatorul extensiv:
Respuesta
-
exprimă ponderea fenomenului faţă de mediu
-
determină nivelul fenomenului în mediul care l-a produs
-
caracterizează raportul cotelor a două totalităţi independente
-
exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
-
permite evidenţierea modificărilor dinamice în structura fenomenului
Pregunta 155
Pregunta
296. Precizați ce caracterizează rata:
Pregunta 156
Pregunta
297. Selectaţi indicatorul statistic de raport:
Respuesta
-
natalitatea pe sexe
-
asigurarea populaţiei cu medici
-
structura vizitelor în Centrele de Sănătate
-
dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp
-
ponderea avorturilor după indicaţii medicale
Pregunta 157
Pregunta
298. Precizați ce caracterizează indicatorul de proporție:
Pregunta 158
Pregunta
299. Rata se utilizează pentru:
Respuesta
-
evidenţierea schimbărilor dinamice în frecvenţa fenomenului
-
determinarea structurii fenomenului în medii şi perioade de timp diferite
-
compararea diferitor totalităţi după frecvenţa unui fenomen
-
determinarea frecvenţei fenomenului în alt fenomen
-
determinarea frecvenţei fenomenului într-un mediu