Pregunta 1
Pregunta
1. CM. După geneză mușchii se divid în:
Respuesta
-
A. Mm. autohtoni
-
B. Mm. truncopetali
-
C.Mm. trunchiului,
-
D. Mm. truncofugali
-
E. Mm membrelor
Pregunta 2
Pregunta
2. CM. După topografie mușchii se divid în:
Pregunta 3
Pregunta
3. CM. După funcţie mușchii se divid în:
Respuesta
-
A. Mm. sinergişti
-
B. Mm. autohtoni
-
C. Mm. antagonilti
-
D. Mm. flexori
-
E. Mm. extensori
Pregunta 4
Pregunta
4. CM. După formă mușchii se divid în:
Respuesta
-
Мm.trunchiului
-
B. Мm. rotunzi
-
C. Мm. laţi
-
D. Мm. scurţi
-
E. Мm. lungi
Pregunta 5
Pregunta
5. CM. După orientarea fibrelor musculare mușchii se divid în:
Respuesta
-
A. Mm. sinergişti,
-
B. Mm. fusiformi
-
C. Mm. recţi
-
D. Mm. oblici
-
E. Mm. transversali
Pregunta 6
Pregunta
6. CM. Sub aspect histologic mușchii se divid în:
Respuesta
-
A. Mm. striaţi
-
B. Mm. depresori,
-
C.Mm. netezi
-
D. Mm. constrictori
-
E. M. cardiac
Pregunta 7
Pregunta
7. CS. Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
Respuesta
-
A. Aponevrozele
-
B. Tendoanele
-
C. Plicele sinoviale
-
D. Venterele musculare
-
E. Tecile sinoviale
Pregunta 8
Pregunta
8. CS. Care este termenul anatomic ce denumește tendonul lat?
Respuesta
-
А. Fascia.
-
B. Aponeurosis.
-
C. Tendo.
-
D. Intersectio tendinea.
-
E. Caput.
Pregunta 9
Pregunta
9. CS. Indicați elementele principale ale tecii sinoviale a tendonului muscular.
Respuesta
-
А. Perimysium
-
B. Epimysium
-
C. Mesotendineum
-
D. Perineurium
-
E. Endoneurium
Pregunta 10
Pregunta
10. CM. Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:
Respuesta
-
А. Caput
-
B. Venter
-
C. Tendo
-
D. Anulus tendineus
-
E. Fascia
Pregunta 11
Pregunta
11. CM. Derivatele fasciilor:
Pregunta 12
Pregunta
12. CM. Indicați factorii care determină forța musculară.
Respuesta
-
А. Lungimea mușchiului
-
B. Secțiunea transversală anatomică
-
C. Unghiul de fixare pe os
-
D. Secțiunea transversală fiziologică
-
E. Nivelul de antrenare
Pregunta 13
Pregunta
13. CM. Indicați elementele auxiliare ale mușchilor.
Respuesta
-
А. Tecile sinoviale ale tendoanelor
-
B. Tecile fibroase ale tendoanelor
-
C. Fasciile
-
D. Oasele sesamoide
-
E. Ligamentele articulare
Pregunta 14
Pregunta
14. CM. Indicați, care este rolul fasciilor musculare.
Respuesta
-
А. Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
-
B. Servesc pentru inserția unor mușchi
-
C. Determină direcția tracțiunii musculare
-
D. Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
-
E. Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor
Pregunta 15
Pregunta
15. CM. Muşchii scheletici:
Respuesta
-
A. Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
-
B. Au funcţie contractilă
-
C. Constituie sursa principală a eliberării de căldură în organism
-
D. Constituie 55 - 60% din masa corpului
-
E. Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică
Pregunta 16
Pregunta
16. CM. Retinaculele şi tecile sinoviale ale tendoanelor:
Respuesta
-
A. Retinaculele sunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică.
-
B. Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase.
-
C. Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase.
-
D. Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe.
-
E. Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor.
Pregunta 17
Pregunta
17. CM. Bursele sinoviale:
Respuesta
-
A. Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde
aceştea sunt expuşi presiunii.
-
B. Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare.
-
C. În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară.
-
D. La copii şi bătrâni lipsesc
-
E. Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate
Pregunta 18
Pregunta
18. CM. Muşchii toracelui:
Respuesta
-
A. Se disting muşchi derivaţi din primordiul membrului superior şi muşchi autohtoni.
-
B. Diafragma derivă din porţiunile ventrale ale miotomilor cervicali.
-
C. Muşchii proprii ai toracelui şi ai membrelor superioare cu inserţie pe torace sunt
respiratori.
-
D. Muşchii autohtoni realizează numai mişcarea de inspiraţie.
-
E. Contribuie la menţinerea poziţiei verticale a corpului.
Pregunta 19
Pregunta
19. CM. Indicați mușchii care se inseră pe marginea medială a scapulei.
Respuesta
-
A. Musculus levator scapulae.
-
B. Musculus seratus posterior superior.
-
С. Musculi rhomboidei minor et major.
-
D. Musculus serratus anterior.
-
E. Musculus lattissimus dorsi.
Pregunta 20
Pregunta
20. CM. Muşchiul pectoral mare:
Respuesta
-
A. Constă din 3 porţiuni: claviculară, sternală şi costală.
-
B. Porţiunile lui converg spre un tendon comun.
-
C. Se inseră pe creasta tuberculului mare al humerusului.
-
D. Marginea lui superolaterală împreună cu deltoidul delimitează fosa Mohrenheim.
-
E. Având punct fix pe torace, adduce şi roteşte braţul în afară.
Pregunta 21
Pregunta
21. CM. Muşchiul pectoral mic:
Respuesta
-
A. Porneşte de la cartilajele coastelor II-V
-
B. Se inseră pe apofiza coracoidă a scapulei
-
C. Marginea lui superomedială se continuă cu m.subclavicular
-
D. Când punctul fix este pe torace, trage umărul în sus şi înainte
-
E. Între tendonul lui şi apofiza coracoidă se află o bursă sinovială
Pregunta 22
Pregunta
22. CM. Locul de inserție a musculus biceps brachii:
Respuesta
-
А. Tuberositas ulnae
-
B. Tuberositas radii
-
C. Collum radii
-
D. Olecranon
-
E. Fascia antebrachii
Pregunta 23
Pregunta
23. CM. Muşchiul dinţat anterior :
Respuesta
-
A. Este tetragonal.
-
B. Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei.
-
C. Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei.
-
D. În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie.
-
E. Este un muşchi inspirator.
Pregunta 24
Pregunta
24. CM. Muşchii proprii ai toracelui:
Respuesta
-
A. Majoritatea participă în actul de expiraţie.
-
B. Muşchii intercostali externi ocupă spaţiile intercostale de la tuberculul coastelor până la
stern.
-
C. Muşchii intercostali interni se află în spaţiile intercostale de la stern şi până la unghiurile
coastelor.
-
D. Muşchii subcostali pornesc din apropierea unghiurilor costale şi se inseră pe faţa internă a
coastelor supraiacente.
-
E. Muşchiul transversal al toracelui se află pe faţa internă a peretelui posterior al cutiei
toracice.
Pregunta 25
Pregunta
25. CM. Diafragmul este constituit din porţiunile:
Respuesta
-
A. Abdominală
-
B. Costală
-
C. Toracică
-
D. Sternală
-
E. Lombară
Pregunta 26
Pregunta
26. CM. Funcţiile diafragmului:
Respuesta
-
A. De respiraţie.
-
B. Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică.
-
C. Participă la actul de deglutiţie.
-
D. Contribuie la motorica căilor biliare.
-
E. Contribuie la fonație.
Pregunta 27
Pregunta
27. CM. Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
Respuesta
-
A. M. dinţat posterior inferior
-
B. Mm. intercostali interni și externi
-
C. M. supraspinos
-
D. M. subcostali
-
E. M. transvers al toracelui
Pregunta 28
Pregunta
28. CS. Centrul tendinos al diafragmului prezintă :
Pregunta 29
Pregunta
29. CS. Locul de inserție a musculus infraspinatus.
Respuesta
-
А. Tuberculum majus humeri.
-
B. Tuberculum minus humeri.
-
C. Tuberositas deltoidea humeri.
-
D. Collum chirurgicum humeri.
-
E. Tuberositas radii.
Pregunta 30
Pregunta
30. CS. Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major.
Respuesta
-
А. Acromion.
-
B. Processus coracoideus scapulae.
-
C. Crista tuberculi majoris humeri.
-
D. Crista tuberculi minoris humeri.
-
E. Spina scapulae.
Pregunta 31
Pregunta
31. CS. Indicați care mușchi participă la coborârea scapulei
Respuesta
-
А. Мusculus infraspinatus.
-
B. Мusculus subscapularis.
-
C. Мusculus serratus posterior inferior.
-
D. Мusculus serratus anterior.
-
E. Мusculus teres major.
Pregunta 32
Pregunta
32. CS. Determină configurația umărului:
Respuesta
-
A. M. deltoid
-
B. M. subscapular
-
C. M. supaspinos
-
D. M. rotund mare
-
E. M. rotund mic
Pregunta 33
Pregunta
33. CS. Indicați care mușchi participă la extensia brațului
Respuesta
-
А. Мusculus suprascapularis.
-
B. Мusculus teres major.
-
C. Мusculus deltoideus.
-
D. Мusculus pectoralis minor.
-
E. Мusculus subscapularis.
Pregunta 34
Pregunta
34. CS. Acţiunea muşchiului brahial:
Respuesta
-
А. Extinde braţul
-
B. Flexează mâna
-
C. Extinde antebraţul
-
D. Flexează antebraţul
-
E. Pronează braţul
Pregunta 35
Pregunta
35. CS. Locul de inserție a musculus triceps brachii:
Respuesta
-
А. Tuberositas ulnae.
-
B. Tuberositas radii.
-
C. Collum radii.
-
D. Olecranon.
-
E. Corpus radii.
Pregunta 36
Pregunta
36. CS. Care mușchi participă la flexia antebrațului
Pregunta 37
Pregunta
37. CS. Abduce braţul:
Respuesta
-
A. M. subscapular
-
B. M. supraspinos
-
C. M. rotund mare
-
D. M. rotund mic
-
E. M. infraspinos
Pregunta 38
Pregunta
38. CM. Indicați locul de inserție a musculus serratus anterior.
Respuesta
-
А. Margo medialis scapulae.
-
B. Angulus superior scapulae
-
C. Costae II -VIII.
-
D. Processus spinosi vertebrae thoracicae.
-
E. Angulus inferior scapulae.
Pregunta 39
Pregunta
39. CM. Grupul muşchilor centurii scapulare include:
Pregunta 40
Pregunta
40. CM. Originea m. deltoid:
Respuesta
-
A. Treimea laterală a claviculei
-
B. Colul chirurgical al humerusului
-
C. Acromionul
-
D. Spina scapulei
-
E. Unghiul superior al scapulei
Pregunta 41
Pregunta
41. CM. Muşchiul subscapular:
Respuesta
-
A. Ocupă fosa subscapulară.
-
B. Trece posterior de capsula articulaţiei scapulohumerale.
-
C. Tendonul lui este separat de capsula articulaţiei umărului printr-o bursă.
-
D. Este antagonistul m.supraspinos.
-
E. Tendonul lui aderă totalmente la capsula articulaţiei umărului.
Pregunta 42
Pregunta
42. CM. Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la :
Respuesta
-
A. Extensia în articulaţia umărului
-
B. Flexia în articulaţia cotului
-
C. Abducţia în articulaţia umărului
-
D. Flexia anterioară a braţului
-
E. Rotirea braţului
Pregunta 43
Pregunta
43. CM. Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:
Respuesta
-
A.Adducţia braţului
-
B. Extensia în articulaţia umărului
-
C.Anteflexia braţului
-
D. Extensia în articulaţia cotului
-
E. Flexia în articulaţia cotului
Pregunta 44
Pregunta
44. CM. Locuri slabe ale diafragmului:
Respuesta
-
A. Triunghiul lombocostal
-
B. Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului
-
C. Triunghiul sternocostal
-
D. Triunghiul Petit
-
E. Fascia transversală dintre lig. Henle şi lig. interfoveolar
Pregunta 45
Pregunta
45. CM. Fasciile toracelui:
Respuesta
-
A. Fascia pectorală superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei
mamare.
-
B. Foiţele fasciei pectorale cuprind m.pectoral mare.
-
C. Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia
clavipectorală
-
D. Fascia pectorală nu formează ligamente suspensoare ale glandei mamare.
-
E. Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din
interior – cu fascia endotoracică.
Pregunta 46
Pregunta
46. CM. Roteşte braţul înăuntru:
Respuesta
-
A. M. deltoid
-
B. M. subscapular
-
C. M. supaspinos
-
D. M. rotund mare
-
E. M. rotund mic
Pregunta 47
Pregunta
47. CM. Roteşte braţul în afară:
Respuesta
-
A. M. deltoid
-
B. M. subscapular
-
C. M. infraspinos
-
D. M. rotund mare
-
E. M. rotund mic
Pregunta 48
Pregunta
48. CM. Aderă la capsula articulară a cotului:
Respuesta
-
A. M. coracobrahial
-
B. M. subscapular
-
C. M. brahial
-
D. M. biceps brahial
-
E. M. anconeu
Pregunta 49
Pregunta
49. CM. Aderă la capsula articulară a umărului:
Respuesta
-
A. M. deltoid
-
B. M. subscapular
-
C. M. brahial
-
D. M. biceps brahial
-
E. M. supraspinos
Pregunta 50
Pregunta
50. CM. Nu aderă la capsulele articulare:
Respuesta
-
A. M. deltoid
-
B. M. coracobrahial
-
C. M. subscapular
-
D. M. supraspinos
-
E. M. triceps brahial
Pregunta 51
Pregunta
51. CM. Indicați care mușchi participă la abducerea brațului
Respuesta
-
А. Мusculus triceps brachii.
-
B. Мusculus deltoideus.
-
C. Мusculus infraspinatus.
-
D. Мusculus latissimus dorsi.
-
E. Мusculus supraspinatus.
Pregunta 52
Pregunta
52. CM. Indicați care mușchi participă la adducerea brațului
Respuesta
-
А. Мusculus deltoideus.
-
B. Мusculus supraspinatus.
-
C. Мusculus infraspinatus.
-
D. Мusculus coracobrachialis.
-
E. Мusculus pectoralis major
Pregunta 53
Pregunta
53. CM. Indicați care mușchi participă la flexia brațului
Respuesta
-
А Мusculus pectoralis major.
-
B. Мusculus infraspinatus.
-
C. Мusculus subscapularis.
-
D. Мusculus teres major.
-
E. Мusculus biceps brachii
Pregunta 54
Pregunta
54. CS. Indicați locul de inserție a musculus extensor carpi ulnaris.
Pregunta 55
Pregunta
55. CS. Indicați care mușchi participă la adducerea mâinii
Respuesta
-
А. Мusculi flexor et extensor carpi ulnaris.
-
B. Мusculi flexor et extensor carpi radialis.
-
C. Мusculus pronator teres.
-
D. Мusculus palmaris longus.
-
E. Мusculi lumbricales.
Pregunta 56
Pregunta
56. CS. Indicați care mușchi participă la adducerea degetelor mâinii spre degetul mijlociu
Respuesta
-
А. Мusculi lumbricales.
-
B. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
-
C. Мusculi interossei palmares.
-
D. Мusculi interossei dorsales.
-
E. Мusculus extensor digitorum
Pregunta 57
Pregunta
57. CS. Indicați care mușchi participă la abducerea degetelor mâinii de la degetul mijlociu
Respuesta
-
А. Мusculi lumbricales.
-
B. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
-
C. Мusculi interossei palmares.
-
D. Мusculi interossei dorsales.
-
E. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
Pregunta 58
Pregunta
58. CM. Originea musculus flexor carpi radialis:
Pregunta 59
Pregunta
59. CM. Originea musculus extensor digitorum:
Pregunta 60
Pregunta
60. CS. Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
Pregunta 61
Pregunta
61. CS. Fasciile membrului superior:
Respuesta
-
A. În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
-
B. Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
-
C. De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
-
D. Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
-
E. În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi laterală
Pregunta 62
Pregunta
62. CS. Peretele medial al cavitas axillaris este format de:
Respuesta
-
А. Мusculus teres major.
-
B. Мusculus triceps brachii.
-
C. Мusculus pectoralis minor.
-
D. Мusculus serratus anterior.
-
E. Мusculi teretis minor et major.
Pregunta 63
Pregunta
63. CS. Limita laterală a foramen quadrilaterum e dată de:
Respuesta
-
А. Collum chirurgicum humeri.
-
B. Caput longum musculi bicipitis brachii.
-
C. Caput longum musculi tricipitis brachii.
-
D. Мusculus coracobrachialis.
-
E. Мusculi teres minor et major.
Pregunta 64
Pregunta
64. CS. Limita medială a foramen quadrilaterum:
Respuesta
-
А. Collum chirurgicum humeri.
-
B. Caput longum musculi bicipitis brachii.
-
C. Caput longum musculi tricipitis brachii.
-
D. Мusculus coracobrachialis.
-
E. Мusculus brachialis.
Pregunta 65
Pregunta
65. CS. Limita inferioară a foramen trilaterum:
Respuesta
-
А. Мusculus biceps brachii.
-
B. Мusculus teres minor.
-
C. Мusculus teres major.
-
D. Мusculus subscapularis.
-
E. Мusculi teretis minor et major.
Pregunta 66
Pregunta
66. CM. Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
Respuesta
-
A. M. trapez
-
B. M. marele dorsal
-
C.M. infraspinos
-
D.M. subscapular
-
E.M. rotund mare
Pregunta 67
Pregunta
67. CM.Peretele anterior al cavitaţii axilare este constituit din :
Respuesta
-
A. M. deltoid
-
B. M. pectoral mare
-
C. M. pectoral anterior
-
D. M. pectoral mic
-
E. M. biceps brahial
Pregunta 68
Pregunta
68. CM. Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris.
Respuesta
-
А. Мusculus deltoideus.
-
B. Мusculus pectoralis minor.
-
C. Мusculus biceps brachii.
-
D. Мusculi teretis minor et major.
-
E. Мusculus pectoralis major
Pregunta 69
Pregunta
69. CM. Numiți structurile anatomice, care constituie pereții canalis nervi radialis
Respuesta
-
А. Humerus.
-
B. Musculus biceps brachii.
-
C. Musculus triceps brachii.
-
D. Musculus brachialis.
-
E. Мusculus coracobrachialis.
Pregunta 70
Pregunta
70. CM. Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
Pregunta 71
Pregunta
71. CM. Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de :
Pregunta 72
Pregunta
72. CM. Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de :
Pregunta 73
Pregunta
73. CM. Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
Respuesta
-
A. Trigonul omoclavicular
-
B. Trigonul clavipectoral
-
C. Trigonul deltoideopectoral
-
D. Trigonul suprapectoral
-
E. Trigonul subpectoral
Pregunta 74
Pregunta
74. CM. Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
Respuesta
-
А. Humerus.
-
B. Musculus brachialis.
-
C. Musculus pronator teres.
-
D. Musculus brachioradialis.
-
E. Musculus biceps brachii.
Pregunta 75
Pregunta
75. CM. Numiți șanțurile antebrațului:
Respuesta
-
А. Median
-
B. Radioulnar
-
C. Cubital
-
D. Radial
-
E.Ulnar
Pregunta 76
Pregunta
76. CM. Fosa cubitală este delimitată de:
Respuesta
-
A. M. coracobrahial
-
B. M. brahial
-
C. M. brahioradial
-
D. M. supinator
-
E. M. pronator patrat
Pregunta 77
Pregunta
77. CM. Şanţul cubital anterior lateral este delimitat de:
Respuesta
-
A. M. biceps brahial
-
B. M. brahial
-
C. M. triceps brahial
-
D. M. brahioradial
-
E. M. pronator rotund
Pregunta 78
Pregunta
78. CM. Şanţul cubital anterior medial este delimitat de :
Respuesta
-
A. M. coracobrahial
-
B. M. brahial
-
C. M. supinator
-
D. M. brahioradial
-
E. M. pronator rotund
Pregunta 79
Pregunta
79. CM. Şanţul radial este delimitat de:
Respuesta
-
A. M. flexor superficial al degetelor
-
B. M. flexor ulnar al carpului
-
C. M. flexor radial al carpului
-
D. M. palmar lung
-
E. M. brahioradial
Pregunta 80
Pregunta
80. CM. Şanţul median este delimitat de :
Respuesta
-
A. M. flexor profund al degetelor
-
B. M. palmar lung
-
C. M. flexor radial al carpului
-
D. M. flexor ulnar al carpului
-
E. M. flexor superficial al degetelor
Pregunta 81
Pregunta
81. CM. Şanţul ulnar este delimitat de:
Respuesta
-
A. M. flexor lung al policelui
-
B M. flexor profund al policelui
-
C. M. flexor ulnar al carpului
-
D. M. pronator patrat
-
E. M. flexor superficial al degetelor
Pregunta 82
Pregunta
82. CM. Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
Respuesta
-
A. Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi.
-
B. Sunt situaţi în trei planuri.
-
C. Cel mai profund muşchi din grup este m.opozant al policelului.
-
D. Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor
carpiene
-
E. M.opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.
Pregunta 83
Pregunta
83. CM. Muşchii eminenţei hipotenare:
Respuesta
-
A. Sunt în număr de patru.
-
B. M.palmar scurt este inconstant.
-
C. Cel mai superficial este opozantul degetului mic.
-
D. Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul pisiform şi
osul cu cârlig.
-
E. Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic.
Pregunta 84
Pregunta
84. CM. Fasciile şi aponevrozele mâinii:
Respuesta
-
A. Fascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmară.
-
B. Spaţiul dintre eminenţele tenară şi hipotenară este ocupat de aponevroza palmară.
-
C. Aponevroza palmară este formată din fibre longitudinale şi transversale.
-
D. La baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponevrozei palmare formează
lig.metacarpian superficial.
-
E. De la porţiunile medială şi laterală ale fasciei palmare pornesc fascicule care se inseră pe
fascia muşchilor interosoş
Pregunta 85
Pregunta
85. CM. Retinaculele membrului superior:
Respuesta
-
A. Retinaculul flexorilor se extinde de la pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid şi
trapezoid.
-
B. Retinaculul flexorilor transformă şanţul carpal în canalul carpal.
-
C. Prin canalul carpal trec 2 teci sinoviale.
-
D. Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral şi medial formând canalele radial
şi ulnar ale carpului.
-
E. Spaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în 4 canale.
Pregunta 86
Pregunta
86. CM. Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
Respuesta
-
A. Tendonul m. flexor ulnar al carpului
-
B. Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
-
C. Tendonul m. flexor radial al carpului
-
D. Tendonul m. flexor lung al policelui
-
E. Tendonul abductorului lung al policelui
Pregunta 87
Pregunta
87. CM. Topografia braţului:
Respuesta
-
A. Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial.
-
B. Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între
treimile superioară şi medie.
-
C. Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi
cel lateral ai tricepsului brahial.
-
D. Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime.
-
E. Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.
Pregunta 88
Pregunta
88. CM. Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului
Respuesta
-
А. Мusculus pronator teres.
-
B. Мusculus triceps brachii.
-
C. Мusculus biceps brachii.
-
D. Мusculus brachialis.
-
E. Мusculus supinator.
Pregunta 89
Pregunta
89. CS. Muşchiul oblic intern al abdomenului:
Respuesta
-
A. Prin situaţie, dimensiuni şi direcţia fasciculelor nu diferă de cel extern.
-
B. Îşi ia originea de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului, spina iliacă
anterosuperioară şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
-
C. Fasciculele posterosuperioare trec de jos în sus şi se inseră pe cartilajele coastelor
inferioare
-
D. Aponeuroza lui se împarte în două foiţe ce cuprind m.drept abdominal pe toată întinderea lui.
-
E. Fasciculele inferioare împreună cu cele deviate de la m. oblic extern formează m.
cremaster.
Pregunta 90
Pregunta
90. CS. Fosele inghinale:
Respuesta
-
A. Sunt 8 depresiuni determinate de prezenţa unor pliuri peritoneale.
-
B. Plica ombilicală mediană se întinde de la ombilic la fundul vezicii urinare.
-
C. Fosa supravezicală corespunde inelului inghinal profund.
-
D. Fosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale şi laterale.
-
E. Fosa inghinală medială сorespunde inelului inghinal superficial.
Pregunta 91
Pregunta
91. CS. Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
Respuesta
-
А. Мusculus transversus abdominis.
-
B. Fascia transversalis.
-
C. Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza).
-
D. Мusculus obliquus internus abdominis.
-
E. Lig. inguinale
Pregunta 92
Pregunta
92. CS. Peretele posterior al canalului inghinal e dat de:
Respuesta
-
А. Мusculus transversus abdominis.
-
B. Fascia transversalis.
-
C. Мusculus obliquus externus abdominis.
-
D. Мusculus obliquus internus abdominis.
-
E. Lig. inguinale.
Pregunta 93
Pregunta
93. CM. Muşchii abdomenului:
Respuesta
-
A. Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni.
-
B. Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză.
-
C. Participă la inspiraţie.
-
D. Contribuie la fixarea organelor interne.
-
E. Au acţiune asupra coloanei vertebrale.
Pregunta 94
Pregunta
94. CM. Muşchiul oblic extern al abdomenului:
Respuesta
-
A. Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste.
-
B. Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei
iliace.
-
C. Dinţii lui se intercalează cu dinţii m. dinţat anterior şi ai m. dorsal mare.
-
D. Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian.
-
E. La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi
inferior.
Pregunta 95
Pregunta
95. CM. Muşchiul transvers al abdomenului:
Respuesta
-
A. Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară.
-
B. Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea
laterală a ligamentului inghinal.
-
C. La marginea laterală a m. drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două porțiuni –
superioară și inferioară
-
D. 2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului
intern formează lama posterioară a tecii m.drept abdominal.
-
E. Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie
arcuată.
Pregunta 96
Pregunta
96. CM. Muşchiul drept abdominal:
Respuesta
-
A. Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană.
-
B. Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII.
-
C. Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi prin linia albă
-
D. Este cuprins în teaca m.drept abdominal.
-
E. Faţa lui posterioară aderă intim la teacă.
Pregunta 97
Pregunta
97. CM. Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
Respuesta
-
A. M. oblic abdominal intern
-
B. Linia albă
-
C. Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
-
D. Aponeuroza m. oblic abdominal extern
-
E. Aponeuroza muşchiului transvers abdominal
Pregunta 98
Pregunta
98. CM. Canalul inghinal:
Respuesta
-
A. Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei m.oblic intern.
-
B. Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de lig. interfoveolar Hesselbach,
lig. reflex, lig.Henle şi tendonul conjunct.
-
C. Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului
inghinal.
-
D. Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele
intercrurale şi lig. reflex.
-
E. Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg.
Pregunta 99
Pregunta
99. CM. Inelele inghinale:
Respuesta
-
A. Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale.
-
B. La femei sunt mai largi.
-
C. La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică
internă.
-
D. La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare.
-
E. Posterior inelul superficial este delimitat de fibrele ligamentului reflex, provenite din
aponeuroza oblicului extern din partea opusă
Pregunta 100
Pregunta
100. CM. Fasciile abdomenului:
Respuesta
-
A. Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare.
-
B. Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern.
-
C. Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster.
-
D. Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale.
-
E. Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre
longitudinale.