Neurologie 251-300

Descripción

1 Neurologie Test sobre Neurologie 251-300, creado por Grupa Noastra el 29/10/2023.
Grupa Noastra
Test por Grupa Noastra, actualizado hace 9 meses
Grupa Noastra
Creado por Grupa Noastra hace 9 meses
171
0

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
Pacientii cu carenta in vitamina B12, de obicei, dezvolta:
Respuesta
  • Un accident vascular cerebral.
  • O degenerescenta subacuta spinala combinata – mieloza funiculara
  • Coma metabolica.
  • Ictus ischemic medular (sindromul arterelor medulare posterioare).
  • Diplegie faciala.

Pregunta 2

Pregunta
Carenta in acid folic poate cauza:
Respuesta
  • Un sindrom miopatic.
  • Sindromul de fatigabilitate patologica.
  • O polineuropatie manifestata prin parestezii, senzatii de arsura si slabiciune in portiunile distale ale membrelor.
  • Sindromul de poliradiculonevrita acuta.
  • Mielopatia vasculara cronica.

Pregunta 3

Pregunta
Mirosul de acetona poate fi sesizat la bolnavul aflat in coma:
Respuesta
  • Diabetica.
  • Etilica.
  • Uremica.
  • Hepatica
  • Cauzata de otravire cu cianide.

Pregunta 4

Pregunta
Care din manifestarile neurologice enumerate mai jos pot fi prima manifestare clinica a diabetului zaharat?
Respuesta
  • Atacurile ischemice tranzitorii
  • Accidentele vasculare cerebrale.
  • Radiculopatiile.
  • Neuropatia periferica.
  • Encefalopatia.

Pregunta 5

Pregunta
Mieloza funiculara (degenerescenta subacuta spinala combinata) adesea se poate dezvolta in:
Respuesta
  • Anemia feripriva
  • Anemia megalocitara
  • Policitemie.
  • Hemofilie
  • Mielomul multiplu.

Pregunta 6

Pregunta
Destructia osoasa cu o eventuala compresiune a structurilor sistemului nervos are loc in:
Respuesta
  • Lupusul eritematos sistemic.
  • Dermatomiozita.
  • Mielomul multiplu
  • Poliartrita reumatoida
  • Sclerodermie sistemica

Pregunta 7

Pregunta
Tulburari ale sistemului nervos apar mai ales cind curentul electric in electrocutare a fost aplicat pe:
Respuesta
  • Traiectul unui nerv periferic
  • Proiectia plexului brahial sting.
  • Coloana vertebrala cervicala.
  • Craniu
  • Coloana vertebrala toracica.

Pregunta 8

Pregunta
Indicati manifestarea principala a sindromului Raynaud:
Respuesta
  • Necroza tesuturilor.
  • Tulburarile functiilor vestibulare
  • Crizele de angiospasm.
  • . Durerile rahidiene in diferite regiuni ale coloanei vertebrale.
  • Crampele in miini si degete.

Pregunta 9

Pregunta
Polineuropatia saturnina este rezultatul unei intoxicatii cronice cu:
Respuesta
  • Cupru.
  • Plumb.
  • . Mercur
  • Aluminiu.
  • Arsen.

Pregunta 10

Pregunta
Intoxicatia saturnina debuteaza cu:
Respuesta
  • Colici abdominale si artralgii
  • Oboseala, excitabilitate, ameteli, greturi, paloare a fetei cu nuanta pamintie.
  • . Dunga gingivala Burton.
  • Sindromul de iritatie meningeala.
  • Tulburari psihice, crize convulsive.

Pregunta 11

Pregunta
Una din cele mai frecvente leziuni in intoxicatia cu arsen este:
Respuesta
  • Encefalopatia
  • Mielopatia.
  • Sindromul Raynaud
  • Plexopatia lombo-sacrata
  • Polineuropatia cu tulburari motorii, de sensibilitate si trofice.

Pregunta 12

Pregunta
Benzile Mees la degetele miinilor se observa in intoxicatia cu:
Respuesta
  • Plumb
  • Arsen.
  • Oxid de carbon.
  • Pesticide
  • Compusi ai clorului

Pregunta 13

Pregunta
In spectrul afectiunilor cerebeloase la un bolnav cu encefalopatie alcoolica acuta Gayet-Wernicke extrem de rara este
Respuesta
  • Ataxia.
  • Inexactitatea la indeplinirea probei indice-nas.
  • Inexactitatea la indeplinirea probei calcii-genunchi.
  • Dizartria cerebeloasa
  • Tremuratura ampla a membrelor

Pregunta 14

Pregunta
Etiologia neuropatiei etilice este atribuita:
Respuesta
  • Intoxicatiei azot.
  • Deficitului de tiamina
  • Perturbarii functionarii sistemului de enzime
  • Deficitului de glucide
  • Dereglarii proceselor de oxidare

Pregunta 15

Pregunta
Staza venoasa determinata de tumorile intracraniene contribuie la aparitia:
Respuesta
  • Edemului cerebral.
  • Manifestarilor clinice de focar
  • Acceselor epileptice partiale.
  • Acceselor epileptice generalizate
  • Manifestarilor clinice de ordin general

Pregunta 16

Pregunta
Hipertensiunea intracraniana apare mai precoce si este mai intensa in cazurile, cind tumorile sunt situate:
Respuesta
  • In fosa craniana anterioara.
  • In fosa craniana medie.
  • In fosa craniana posterioara (subtentorial).
  • Supratentorial.
  • Extracranian.

Pregunta 17

Pregunta
O tumoare, care se dezvolta in primul an de viata, poate sa nu dea fenomene de hipertensiune intracraniana, deoarece:
Respuesta
  • Creierul la aceasta etapa de dezvoltare nu are proprietatea de a se tumefia
  • Ea produce o hiposecretie de lichid cefalorahidian.
  • Copilul nu poate reda manifestarile subiective pe care le are.
  • Se produce o disjunctie a suturilor oaselor craniului
  • Nu se deterioreaza caile de scurgere a lichidului cefalorahidian

Pregunta 18

Pregunta
In cele mai multe cazuri primul simptom clinic din cadrul sindromului de hipertensiune intracraniana cauzat de un proces expansiv intracranian este:
Respuesta
  • Accesul epileptic
  • Tulburarile vestibulare
  • Semnele de iritatie meningiana
  • Staza papilara.
  • Cefaleea

Pregunta 19

Pregunta
Percutia craniului deceleaza de cele mai dese ori (mai mult de jumatate din cazuri) o zona dureroasa la nivelul, unde se localizeaza procesul patologic in:
Respuesta
  • Nevralgie trigeminala.
  • Encefalita herpetica.
  • . Tumoare intracraniana
  • Meningita limfocitara
  • Hidrocefalie.

Pregunta 20

Pregunta
Cefaleea cedeaza definitiv in procesul expansiv intracranian odata cu
Respuesta
  • Extirparea completa a procesului expansiv.
  • Aparitia edemului papilei nervului optic
  • Disparitia atrofiei papilei nervului optic
  • Drenarea unei cantitati de lichid ventricular
  • Restabilirea chirurgicala a cailor de circulatie a lichidului cefalorahidian.

Pregunta 21

Pregunta
Indicati simptomul care poate fi unica manifestare a hipertensiunii intracraniene la copil:
Respuesta
  • Cefaleea.
  • . Greturile
  • Vomismentele
  • Plinsul
  • Iritabilitatea

Pregunta 22

Pregunta
O importanta deosebita in aspect de diagnostic de tumoare intracraniana o are manifestarea clinica de suferinta a perechii de nervi cranieni:
Respuesta
  • II
  • III
  • IV
  • V
  • VI

Pregunta 23

Pregunta
. In calitate de semn de hipertensiune intracraniana este mult discutat urmatorul semn clinic:
Respuesta
  • Ameteala
  • Vertijul
  • Tulburarile vestibulare.
  • Epilepsia
  • Dereglarile oculomotorii

Pregunta 24

Pregunta
In glioamele situate supratentorial in faza de hipertensiune intracraniana apar frecvent:
Respuesta
  • Accesele epileptice partiale.
  • Accesele epileptice generalizate
  • Accesele epileptice partiale generalizate
  • Absentele epileptice.
  • Somnabulismul.

Pregunta 25

Pregunta
La copii tumorile de fosa craniana posterioara se intilnesc in aproximativ:
Respuesta
  • 70% cazuri.
  • 50% cazuri
  • 80% cazuri.
  • 90% cazuri
  • 100% cazuri.

Pregunta 26

Pregunta
276. Sindromul de lob frontal este dominat de:
Respuesta
  • Epilepsie jacksoniana motorie.
  • Epilepsie jacksoniana senzitiva.
  • Agrafie.
  • Tulburari psihice.
  • Semne piramidale.

Pregunta 27

Pregunta
277. Insusirea de a fi vesel si comunicativ in cadrul tulburarilor de afectivitate cauzate de tumoarea de lob frontal se numeste:
Respuesta
  • Euforie.
  • Jovialitate.
  • Euritmie.
  • Eutanasie.
  • Disforie.

Pregunta 28

Pregunta
278. Criza descrisa pentru prima data de Foster, care consta in devierea conjugata a ochilor si a capului de partea opusa tumorii de lob frontal, urmata de miscarea de torsiune a corpului si a membrelor se numeste criza:Pseudocerebeloasa.
Respuesta
  • Pseudocerebeloasa.
  • Epileptica majora.
  • Adversiva.
  • Jacksoniana.
  • De tip absenta.

Pregunta 29

Pregunta
279. Tulburarea de limbaj de tip afazie motorie se intilneste in tumorile de:
Respuesta
  • Lob frontal.
  • Lob parietal.
  • Lob temporal.
  • Lob occipital.
  • De fosa craniana posterioara.

Pregunta 30

Pregunta
280. Criza jacksoniana in partea dreapta a corpului cauzata de tumoare de lob frontal este insotita de:Crize oculo-cefalogire.
Respuesta
  • Crize oculo-cefalogire.
  • Semne extrapiramidale.
  • Semnul de prehensiune.
  • Dereglari de vorbire.
  • Modificari ale acuitatii vizuale.

Pregunta 31

Pregunta
281. Alegeti descrierea corecta a pseudomieliei, fenomen clinic intilnit in tumorile de lob parietal:
Respuesta
  • Senzatii de furnicaturi, amorteli, senzatii de rece, arsura, intepaturi, care cuprind hemicorpul opus sau partial.
  • Manifestare paroxistica de tulburare a schemei corporale.
  • Bolnavul are senzatia ca o parte din corp, hemifata sau un membru se mareste brusc in volum sau, din contra, se micsoreaza.
  • Bolnavul are senzatia, ca ar exista un membru suplimentar sau o senzatie cu caracter straniu, bizar.
  • Bolnavul nu simte portiunile hemicorpului opus tumorii.

Pregunta 32

Pregunta
282. Un important semn de localizare in tumorile parietale ale emisferei nedominante este:
Respuesta
  • Afazia semantica.
  • Agnozia digitala.
  • Neglijarea unui hemispatiu.
  • Apraxia ideotorie.
  • Apraxia imbracatului.

Pregunta 33

Pregunta
283. Agnoziile vizuale se descriu pentru tumorile:
Respuesta
  • De lob frontal.
  • Parietale posterioare.
  • De lob temporal.
  • De fosa craniana posterioara.
  • Hipofizare si paraselare.

Pregunta 34

Pregunta
284. Modificarile cimpului vizual caracteristice pentru tumorile de lob temporal se manifesta prin:
Respuesta
  • Ingustare concentrica de cimp vizual.
  • Hemianopsie heteronima binazala.
  • Hemianopsie heteronima bitemporala.
  • Hemianopsie laterala omonima.
  • Scotom central.

Pregunta 35

Pregunta
285. Tulburarile viscero-vegetative apar mai des in tumorile:
Respuesta
  • Sistemului limbic.
  • Lobului temporal sting.
  • Lobului temporal drept.
  • Tumorile de pol temporal care trec in lobul frontal.
  • Prin extindere din lobul temporal in cel parietal.

Pregunta 36

Pregunta
286. Semiologia tumorii lobului occipital este dominata de:
Respuesta
  • Tulburari de sensibilitate.
  • Tulburari motorii.
  • Tulburari vizuale.
  • Apraxie.
  • Dereglari oculomotorii.

Pregunta 37

Pregunta
287. Agnozia vizuala sau cecitatea psihica este tulburarea in care bolnavul:
Respuesta
  • Nu poate aprecia distanta pina la obiect sau cea dintre obiecte.
  • Vede obiectele, dar nu le recunoaste.
  • Vede deformat un obiect, pe care il percepe aievea.
  • Vede distorsionat un obiect numai intr-o parte a cimpului vizual.
  • Are paroxisme de fenomene vizuale de tip simplu (fotopsii) sau complex (imagini, chipuri).

Pregunta 38

Pregunta
288. Asa-numita disociatie „proteino-celulara” depistata prin analiza lichidului cefalorahidian apare in:
Respuesta
  • Procese spinale cervicale de etiologie inflamatorie.
  • Compresie spinala dorso-lombara de origine traumatica.
  • Mielite ascendente de origine bacteriana.
  • Arahnoidita cerebrala bazala tuberculoasa.
  • In procesele tumorale medulare.

Pregunta 39

Pregunta
289. Care este unica metoda rationala de tratament al tumorilor medulare, indiferent de natura lor?
Respuesta
  • Radioterapia.
  • Radiochirurgia.
  • Extirparea chirurgicala.
  • Chimioterapia.
  • Plasmafereza.

Pregunta 40

Pregunta
290. Diagnosticul precis al fracturilor oaselor craniului se fac pe baza:
Respuesta
  • Manifestarilor clinice.
  • Datelor anamnestice.
  • Examenului fundului de ochi.
  • Echoencefalografiei.
  • Radiografiilor.

Pregunta 41

Pregunta
291. Exoftalmia pulsatila in cazul fracturii bazei craniului in fosa craniana mijlocie poate sa se dezvolte in urma:
Respuesta
  • Contuziei globului ocular.
  • Traumatizarii muschilor externi ai globului ocular.
  • Inflamatiei aseptice a sinusului cavernos.
  • Dereglarilor endocrine acute.
  • Unei fistule carotido-cavernoase.

Pregunta 42

Pregunta
292. In cazul perturbarilor vegetative din contuzia cerebrala grava cel mai favorabil element de prognostic este:
Respuesta
  • Polipneea.
  • Tahicardia.
  • Hipertermia de tip central.
  • Echilibrarea rapida a functiei respiratorii.
  • Accesele hipertensive.

Pregunta 43

Pregunta
293. Indicati cel mai grav sindrom traumatic craniocerebral:
Respuesta
  • Amnezia lacunara.
  • Agitatia psihomotorie.
  • Contuzia cerebrala grava cu suferinta dominanta de trunchi cerebral.
  • Contuzia cerebrala grava, difuza, fara leziuni dominante in trunchiul cerebral.
  • Sindromul postcomotional.

Pregunta 44

Pregunta
294. Cea mai frecventa si mai caracteristica modificare a motilitatii oculare intrinsece in contuzia cerebrala grava cu suferinta dominata de trunchi cerebral este:
Respuesta
  • Miscarea pendulara a globului ocular.
  • Midriaza fixa bilaterala.
  • Deviatia conjugata a ochilor.
  • Mioza unilaterala.
  • Nistagmusul spontan orizontal sau vertical.

Pregunta 45

Pregunta
296. Sunt denumite plagi nepenetrante ale capului:
Respuesta
  • Traumatismele craniocerebrale cind nu sunt lezate tesuturile moi si oasele craniului la acelasi nivel.
  • Plagile cu lezarea tesutului moale a craniului.
  • Traumatismele craniocerebrale in care are loc lezarea tesutului moale si a oaselor craniului la acelasi nivel.
  • Contuzia cerebrala medie grava asociata cu plagi ale scalpului, cu fisura sau fractura craniana.
  • Traumatismele cranio-cerebrale cind se formeaza un canal direct de patrundere in cavitatea craniana a infectiei din mediul exterior.

Pregunta 46

Pregunta
297. Indicati spatiul unde se dezvolta hematoamele epidurale:
Respuesta
  • In tesuturile moi ale craniului.
  • Intre tesuturile moi si oasele craniului.
  • Intre endocraniu si dura mater.
  • Intre dura mater si invelisul paianjenos.
  • Intre invelisul paianjenos si cel moale al creierului.

Pregunta 47

Pregunta
298. Intervalul liber in formele tipice ale hematomului extradural (epidural) in formle tipice este de:
Respuesta
  • 1-2 ore.
  • 3-4 ore.
  • 5-10 ore.
  • 12-24 ore.
  • 36-48 ore.

Pregunta 48

Pregunta
299. Localizarea preferentiala a hematoamelor subdurale incapsulate este:
Respuesta
  • Frontotemporala.
  • Frontala.
  • Temporala.
  • Occipitala.
  • Bazala.

Pregunta 49

Pregunta
300. Actualmente epilepsia se defineste ca:
Respuesta
  • O maladie acuta a encefalului de etiologie multipla, caracterizata prin accese repetate, aparute in rezultatul descarcarilor neuronale excesive si care se manifesta prin simptomatologie clinica si paraclinica diversa.
  • Maladie ondulatorie, caracterizata prin accese comitiale repetate cu pierdere de constienta, iar ulterior - cu tulburari de personalitate.
  • O stare cronica de etiologie diversa, in cadrul careia un individ este predispus spre crize epileptice recurente, de obicei spontane.
  • O afectiune cronica progresiva, manifestata prin tulburari paroxistice ale constientei, accese de convulsii, intepeniri, accese vegetative, precum si modificari progresive in sfera psiho-emotionala, inregistrate in perioada interictala.
  • Accese de pierdere de constienta de scurta durata in cadrul tulburarilor paroxistice de constienta.
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

Esquema de los Reyes Católicos♚♛
maya velasquez
Huesos del Cuerpo Humano
Diego Santos
Historia de Francia: La Revolución
maya velasquez
ÁLGEBRA - De Mapa Mental
JL Cadenas
Los agentes de la economía
María Eugenia Méndez Piamba
Como disminuir la rotación de personal
ale.chapa
LA ACCIÓN DE TUTELA EN EL ORDENAMIENTO CONSTITUCIONAL COLOMBIANO
juli_franco98
Mapa conceptual. sobre las sociología , sus diferencias y similitudes con otras ciencias.
Cristian Capera
KRISTAUTASUNA 6A
Txemi López
KRISTAUTASUNA_plantilla
Txemi López
Medidas estadísticas Bivariantes de regresión y correlación
Jaquelin Castro Godoy