Pregunta 1
Pregunta
Neuronii şi celulele epidermului uman conţin:
Respuesta
-
gene comune şi gene diferite;
-
proteine identice ce asigură activitatea vitală;
-
proteine specifice;
-
o parte din genele specifice pentru fiecare tip de celule;
-
gene cu activitate diferită din seturi identice.
Pregunta 2
Pregunta
Viteza înaltă de diviziune în perioada embrionară se datorează:
Respuesta
-
rezervelor de molecule din ovul;
-
sintezei intensive a proteinelor reglatoare;
-
sintezei rapide, sincronizate a moleculelor de ADN;
-
sintezei rapide, asincrone a moleculelor de ADN;
-
creşterii rapide a celulelor.
Pregunta 3
Pregunta
Mecanisme celulare de dezvoltare a organismelor pluricelulare sunt:
Respuesta
-
creşterea şi diviziunea celulară;
-
migrarea celulară;
-
sortarea şi adeziunea celulară;
-
diferenţierea şi moartea celulară;
-
reînnoirea celulelor.
Pregunta 4
Pregunta
Genele efectului matern:
Respuesta
-
se transcriu la stadiul de zigot;
-
se numesc gene ale polarităţii ovulului;
-
sunt genele active ale spermatozoidului;
-
sunt genele active ale ovulului;
-
participă la organizarea spaţială în direcţia axului anterio-posterior.
Pregunta 5
Pregunta
Genele efectului matern:
Respuesta
-
se transcriu în etapa ovogenezei;
-
ARNm şi proteinele acestor gene se activează după fecundare;
-
se referă la genele tardive ale dezvoltării;
-
influienţează fenotipul embrionului;
-
ARNm şi proteinele acestor gene se activează la stadiul de ovul.
Pregunta 6
Pregunta
Genele homeotice:
Pregunta 7
Pregunta
Genele segmentării:
Respuesta
-
se realizează la etapele timpurii de dezvoltare;
-
asigură împărţirea embrionul în segmente;
-
se referă numai la genele efectului matern;
-
majoritatea mutaţiilor acestor gene sunt letale;
-
se referă la genele efectului zigotului.
Pregunta 8
Pregunta
Celulele determinate:
Respuesta
-
se caracterizează prin modificări biochimice stabile;
-
gena principală reglatoare specifică este activă;
-
au un program particular de dezvoltare;
-
se caracterizează prin caractere externe de diferenţiere;
-
nu au caractere externe de diferenţiere.
Pregunta 9
Pregunta
Determinarea celulelor este:
Respuesta
-
proprietatea de a menţine activitatea anumitor grupuri de gene, chiar şi după dispariţia acţiunii activatorilor;
-
asigurată doar de memoria nucleară;
-
alegerea unor gene active, care îşi păstrează activitatea de-a lungul generaţiilor celulare;
-
menţinerea activităţii genelor de către moleculele citoplasmatice codificate;
-
asigurată doar de memoria citoplasmatică.
Pregunta 10
Pregunta
Memoria nucleară reprezintă alegerea grupelor de gene active:
Respuesta
-
prin inactivarea anumitor gene în spermatogeneză;
-
prin inactivarea anumitor gene în ovogeneză;
-
care se caracterizează prin expresia monoalelică;
-
care nu-şi păstrează activitatea la celulele descendente;
-
care îşi păstrează activitatea la celulele descendente.
Pregunta 11
Pregunta
O particularitate unică a limfocitelor immature este:
Respuesta
-
capacitatea de recunoaştere a celulelor proprii;
-
sinteza anticorpilor specifici antigenilor pătrunşi în organism;
-
recunoaşterea celulelor proprii modificate;
-
sinteza anticorpilor specifici pentru fiecare antigen până la întâlnirea cu el;
-
distrugerea celulelor proprii transformate în celule canceroase.
Pregunta 12
Pregunta
Anticorpii sunt molecule:
Respuesta
-
purtătoare de caractere genetice străine;
-
proteice genetic străine;
-
sintetizate ca răspuns la antigen şi care interacţionează cu el;
-
polizaharidice;
-
lipidice.
Pregunta 13
Respuesta
-
este o imunoglobulină;
-
determină sinteza anticorpilor specifici;
-
este o fosfolipidă;
-
este sintetizat ca răspuns la anticorp, interacţionând cu el;
-
nu posedă caractere genetic străine
Pregunta 14
Pregunta
Sistemul imun realizează:
Respuesta
-
reglarea homeostaziei celulare în ţesuturi şi organe;
-
supravegherea stabilităţii genetice a celulelor somatice;
-
lupta cu factorii patogeni pătrunşi în organism;
-
sinteza anticorpilor;
-
prevenirea pătrunderii informaţiei străine.
Pregunta 15
Respuesta
-
molecule de proteine alogene (străine);
-
molecule de la suprafaţa virusurilor, bacteriilor;
-
molecule de ADN;
-
lipide;
-
codificaţi de genele imunoglobulinelor.
Pregunta 16
Pregunta
Genele imunoglobulinelor sunt:
Respuesta
-
active în celulele somatice, cu excepţia celulelor sistemului imun;
-
moştenite de la părinţi în stare inactivă;
-
active şi diferite, formându-se pe parcursul diferenţierii fiecărui limfocit după naşterea copilului;
-
moştenite de la părinţi în stare activă;
-
cu localizare necunoscută.
Pregunta 17
Pregunta
Diversitatea nelimitată a anticorpilor este asigurată de:
Respuesta
-
formarea de novo a diferitor gene active în fiecare limfocit;
-
formarea genelor active în rezultatul crossingoverului somatic;
-
crossingoverul somatic între cromatidele surori ale cromozomilor;
-
crossingoverul somatic între cromatidele nesurori ale cromozomilor omologi;
-
splaicingul alternativ al moleculei de ARN – transcript primar al genelor active pentru lanţurile H şi L ale imunoglobulinelor.
Pregunta 18
Pregunta
Limfocitele B şi T la om se deosebesc prin:
Respuesta
-
structură;
-
Locul de diferenţiere;
-
origine;
-
funcţie;
-
setul de receptori.
Pregunta 19
Pregunta
Imunoglobulinele:
Respuesta
-
sunt constituite din lanţuri grele şi uşoare;
-
fiecare lanţ e format din regiuni variabile şi constante;
-
sunt codificate de genele unei familiei, dispuse pe un cromozom;
-
există în două forme: secretate şi legate de membrană;
-
fiecare lanţ este codificat de gene localizate pe un cromozom.
Pregunta 20
Pregunta
Mecanismele genetice de sinteză a sute de milioane de tipuri de anticorpi în organismul uman:
Respuesta
-
formarea genelor active în cromozomii de origine maternă sau paternă;
-
mutaţii punctiforme în segmentele hipervariabile ale genelor;
-
formarea diverselor gene active într-o celulă B şi sinteza mai multor tipuri de anticorpi de aceeaşi celulă;
-
precizia înaltă de unire a genelor – segmente;
-
combinarea lanţurilor L şi H la asamblarea moleculelor de anticorpi.
Pregunta 21
Pregunta
Frecvenţa genelor şi genotipurilor într-o populaţie rămâne constantă, când:
Respuesta
-
populaţia este mică;
-
migraţia genelor este considerabilă;
-
rata mutaţiilor este intensivă;
-
mutaţiile de novo lipsesc;
-
selecţia se produce în favoarea unui genotip.
Pregunta 22
Pregunta
Frecvenţa genotipurilor într-o populaţie poate fi modificată de următorii factori, cu excepţia:
Pregunta 23
Pregunta
Legea lui Hardy-Weinberg NU este valabilă în cazul:
Pregunta 24
Pregunta
Care dintre afirmaţii NU este caracteristică populaţiei ideale?
Respuesta
-
panmixia
-
numărul mare de indivizi
-
nu are loc selecţia naturală în favoarea sau defavoarea unui genotip
-
rata mutaţiilor este variabilă
-
rata mutaţiilor este constantă
Pregunta 25
Pregunta
Frecvenţa genelor în populaţie:
Respuesta
-
se calculează cu ajutorul formulei Hardy-Weinberg;
-
este conservată de-a lungul generaţiilor prin căsătoriile întâmplătoare;
-
depinde de rata mutaţiilor;
-
nu depinde de selecţia naturală;
-
se calculează după legile lui Mendel.
Pregunta 26
Pregunta
Legea lui Hardy-Weinberg se aplică pentru:
Respuesta
-
o populaţie panmictică;
-
o populaţie mică;
-
o populaţie cu efectiv mare;
-
calcularea frecvenţelor genelor într-o populaţie umană;
-
determinarea modului de transmitere a unei gene.
Pregunta 27
Pregunta
Factorii care modifică frecvenţa genelor şi genotipurilor în populaţie sunt:
Respuesta
-
mutaţiile;
-
panmixia;
-
migraţiile;
-
selecţia;
-
mărimea populaţiei
Pregunta 28
Pregunta
În populaţia ideală:
Respuesta
-
genele formează numeroase combinaţii;
-
frecvenţa genelor şi genotipurilor este constantă;
-
panmixia produce un schimb permanent de gene între indivizi;
-
frecvenţa genelor şi genotipurilor variază;
-
este absentă consanguinitatea.
Pregunta 29
Pregunta
Bolile genetice sunt determinate de:
Respuesta
-
mutaţii în mai multe gene;
-
acţiunea exclusivă a factorilor de mediu;
-
anomalii cromozomiale structurale;
-
mutaţii ale unei gene;
-
anomalii cromozomiale numerice.
Pregunta 30
Pregunta
Particularităţile bolilor genetice: