Quiz
Examen nefrologie partea 2
Questions in this quiz (199)
1În câte stadii se clasifică boala cronică renală după clasificarea KDOQI:
- A2
- B3
- C4
- D5
- E6
2Care este motivul principal ce NU ne permite să determinăm cu exactitate incidența și prevalența bolii cronice renale în stadiile inițiale?
- ALipsa studiilor epidemiologice
- BLipsa semnelor și simptomelor la pacienții cu boala cronică renală în stadiile timpurii
- CLipsa unei definiții clare a boala cronică renală
- DDin motivul că boala cronică renală este o boală tranzitorie
- EDin motivul că determinarea creatininei și ureei serice este o investigație de laborator laborioasă și mult prea scumpă
3Cel mai nefavorabil factor de progresie a bolii cronice renale este:
- APruritul
- BHematuria
- CProteinuria
- DBacteriuria
- EUricosuria
4Prezența cărui semn este cel mai informativ în diferențierea bolii cronice renale cu injuria renală acută?
- AProteinuria
- BAmbii rinichi de dimensiuni mici
- CHipocalciemia
- DHipernatriurie
- EHematuria
5Două cele mai frecvente cauze care duc la dezvoltarea bolii cronice renale terminale sunt:
- AAlergiile și diabetul
- BInfecțiile și diabetul
- CDiabetul și hipertensiunea arterială
- DInfecțiile și hipertensiunea arterială
- ENefrolitiaza și hipertensiunea arterială
6Cauza exclusiv genetică care duce la dezvoltarea bolii cronice renale terminale este:
- ADiabetul zaharat
- BPielonefrita cronică
- CBoala polichistică renală autozomal dominantă
- DChisturile renale simple
- EHipertensiunea arterială
7Cauza principală de deces la pacienții cu boala cronică renală terminală sunt:
- AComplicațiile cardiovasculare
- BAnemia
- CInsuficiența hepatică
- DUremia
- ESepsis
8Ce stadiu de boala cronică renală conform clasificării KDOQI va avea un bărbat cu rata filtrării glomerulare de 23 ml/min/1.73m2:
- A1
- B2
- C3
- D4
- E5
9Pacientul cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 poate necesita administrarea de eritropoietină pentru managementul:
- AAnemiei
- BNeutropeniei
- CPancitopeniei
- DTrombocitopeniei
- EHipoproteinemiei
10Care categorie de medicamente reduc frecvența complicațiilor cardiace, rezistența vasculară periferică și secreția de renină:
- ADiuretice
- Bβ-blocante
- Cα1-blocante
- DBlocanții canalelor de calciu
- EInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
11Proteinuria este un factor de risc pentru progresia boala cronică renală:
- ACare poate fi modificat
- BCare nu poate fi modificat
- CProteinuria nu este factor de risc pentru boala cronică renală
- DProteinuria apare doar în boala cronică renală stadiul 5
- EProteinuria are un factor pronostic favorabil
12Pentru a calcula rata filtrării glomerulare prin diferite formule în practica clinică cotidiană este nevoie de a cunoaște următorul indice biochimic:
- ACreatinina serică
- BUreea serică
- CProteina generală
- DPotasiul seric
- ESodiul seric
13Hiperkaliemia, acidoza, hiperlipidemia, hiperuricemia și malnutriția în boala cronică renală sunt consecința:
- AHematuriei
- BOliguriei
- CUremiei
- DHipertensiunii arteriale
- EInsuficienței hepatice
14La pacienții cu boala cronică renală avansată, în hemoleucograma, cel mai des se determină:
- AAnemie normocromă normocitară
- BAnemia macrocitară
- CAnemia normocromă microcitară
- DAnemia hipocromă microcitară
- ENivelul hemoglobinei în limitele normei
15La care valori trebuie redusă tensiunea arterială pentru a obține efect
nefroprotector:- ATensiunea arterială sistolică sub 120 mmHg, în caz dacă este bine tolerată
- BTensiunea arterială diastolică peste 90 mmHg
- CTensiunea arterială sistolică sub 120 mmHg, chiar dacă nu este bine tolerată
- DTensiunea arterială sistolică peste 140 mmHg, dacă este bine tolerată
- ETensiunea arterială sistolică sub 90 mmHg
16Prin ce mecanism se consideră că inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc proteinuria:
- ADilatarea arteriolei eferente cu scăderea presiunii intraglomerulare
- BScăderea hipertensiunii arteriale sistolice
- CScăderea hipertensiunii arteriale diastolice
- DMicșorarea reabsorției Na în tubii colectori
- EInhibarea directă a reninei
17Rata filtrării glomerulară poate fi calculată după clearance-ul?
- APotasiului
- BColesterolului
- CGlucozei
- DCreatinină
- EBilirubinei
18Care dieta se va recomanda pacientului cu hipertensiune arterială și rata filtrării glomerulare <15 ml/min/1.73m2?
- ADieta fără particularități
- BDietă hipocalorică
- CDietă hiposodată
- DDietă săracă în grăsimi și hipocalorică
- EDietă hiposodată, hipokalemică și hipoproteică
19Pacienții cu care maladii vor reprezenta majoritatea în departamentul de dializă pe plan mondial?
- ABolile polichistice renale
- BGlomerulonefrita cronică
- CHipertensiunea
- DDiabetul zaharat
- EUropatia obstructivă
20În ce stadiu al bolii cronice renale după KDOQI este necesar de a iniția pregătirea pacientului pentru dializă:
- A1
- B2
- C3
- D4
- E5
21Pe ce cale se recomandă de a administra preparatele de fier la pacienții cu boala cronică renală complicată cu anemie fierodeficitară ?
- APer os
- BIntravenos
- CIntraarterial
- DSubcutanat
- ESublingual
22Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:
- ASinteza unei cantități mici de eritropoietina
- BSinteza de anticorpi contra eritropoietinei
- CSinteza de anticorpi contra receptorilor eritropoietinei de pe celulele progenitoare a eritrocitelor
- DSinteza unei eritropoietină defectă
- ERăspunsul inadecvat al celulelor progenitoare a eritrocitelor la eritropoietină
23În ce stadiu a bolii cronice renale după KDOQI trebuie de inițiat tratamentul cu hemodializă cronică:
- AStadiul 1 KDOQI
- BStadiul 2 KDOQI
- CStadiul 3 KDOQI
- DStadiul 4 KDOQI
- EStadiul 5 KDOQI
24Care clasificare se utilizează pentru stadializarea boala cronică renală:
- ANYHA
- BKDOQI
- CRIFLE
- DAKIN
- EMogensen
25Care este cea mai eficientă metodă de substituție a funcției renale
- AHemodializa
- BDializa peritoneală
- CHemoabsorbția
- DTransplantul renal
- EPlasmafereza
26Termenul de uremie desemnează în general:
- AConcentrația ureei în plasmă
- BConcentrația ureei în sânge
- CCreșterea creatininei în sînge
- DSindromul clinic care rezultă din pierderea marcată a funcției renale
- ECreșterea acidului uric în sânge
27Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:
- ADiminuarea sintezei de eritropoietină
- BPrezența inhibitorilor eritropoietinei
- CHemoliza
- DPierderile sangvine gastro-intestinale
- EDeficitul de acid folic și de vitamina B12
28Afectarea funcțiilor de excreție, reabsorbție și secreție a rinichilor în cadrul bolii cronice renale duce la:
- AHiperpotasemia
- BHipopotasemie
- CHipofosfatemie
- DHiperglicemia
- EDeshidratare
29Hiperpotasemia severă, cu schimbări pe ECG, se tratează prin:
- AEnalapril
- BDietă
- CCaptopril
- DEritropoietină
- EHemodializă
30Furosemid se poate de administrat la care dintre pacienții cu boala cronică renală:
- APacienții deshidratați
- BPacienții cu anurie
- CPacienții cu diureză restantă, >500 ml/zi
- DPacienții hipovolemici
- EPacienții cu hipersensibilitate la furosemid
31Dereglarea metabolismului fosfocalcic la pacienții cu boala cronică renală se datorează:
- APierderea proteinelor serice în urină
- BHidroxilarea insuficientă a vitaminei D3
- CHiperparatiroidismului primar
- DOsteodistrofiei renale
- EHiperpotasemiei
32Scăderea ratei filtrării glomerulare se consideră fiziologică:
- ALa persoanele în etate
- BÎn timpul sarcinii
- CDupă efort fizic intens
- DDupă consumarea excesivă de lichide
- EÎn perioada caniculară
33Selectați afirmația FALSĂ referitor la hemodializa efectuată la pacienții cu boala cronică renală stadiul 5 KDOQI:
- ASe efectuează de obicei 3 pe săptămână
- BSe efectuează, de obicei, în condiții casnice
- CEste necesar de a avea abord vascular
- DPacienții trebuie pregătiți înainte de a iniția hemodializa cronică
- ETransplantul renal este mai eficient decât hemodializa
34La ce valori ai ratei filtrării glomerulare trebuie inițiate metodele de substituție renale:
- A<60 ml/min/1,73 m2
- B>120 ml/min/1,73 m2
- C<15 ml/min/1,73 m2
- D<30 ml/min/1,73 m2
- E>15 ml/min/1,73 m2
35Ce preparate se administrează ca terapie hipolipemiantă în boala cronică renală:
- AStatine
- BInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- CSartane
- DChelatori de fosfor
- ELaxative
36Cea mai nocivă toxină în boala cronică renală este:
- AGuanidina
- BCreatinina
- CBilirubina
- DUreea
- ECystatina C
37Pentru a stabili diagnosticul de boala cronică renală este nevoie de una din următoarele circumstanțe:
- AScăderea ratei de filtrare glomerulară <60 ml/min/1.73m2
- BPrezența unei leziuni renale demonstrată prin modificări morfopatologice, imagistice sau de laborator (proteinurie)
- CPacientul trebuie să aibă peste 70 de ani
- DSă se determine ureea serică crescută
- EPacientul este supus unei metode cronice de suplinire a funcției renale
38Boala cronică renală terminală este stabilită atunci când:
- ARata filtrării glomerulare este < 15 ml/min/1.73 m2
- BRata filtrării glomerulare este 20-25 ml/min/1.73 m2
- CRata filtrării glomerulare este 30-35 ml/min/1.73 m2
- DPacientul este supus dializei peritoneale cronice
- EPacientul este supus hemodializei cronice
39Care sunt contraindicațiile pentru a efectua transplant renal:
- AHipertensiunea
- BInfecția HIV
- CCancer cu metastaze
- DVârsta >50 ani
- EMaladii severe care nu se vor îmbunătăți după transplantul renal
40Într-o sarcină fiziologică, care din următoarele schimbări renale se pot întâlni?
- ACreșterea rata filtrării glomerulare
- BCreșterea dimensiunilor renale
- CScăderea fluxului sanguin renal
- DInfecții ale tractului urinar mai rare
- EProteinuria până la 500 mg/zi și glicozuria
41Factorii de risc modificabili pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:
- ASexul și greutatea mică la naștere
- BFactorii genetici
- CProteinuria
- DHipertensiunea arterială
- EGlicemia și greutatea corporală
42Factori de risc nemodificabili în progresia bolii cronice de rinichi sunt:
- ASexul
- BFactorii genetici
- CProteinuria
- DGlicemia
- EVârsta
43Pentru estimarea rata filtrării glomerulare în practica clinică se utilizează:
- AFormula MDRD (Modification of Diet in Renal Disease)
- BFormula Cockcroft-Gault
- CFormula CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology Collaboration)
- DEstimarea indexului masei corporale
- EMăsurarea eliminării prin urină a inulinei
44Managementul bolii cronice renale terminale se face prin:
- ADializă peritoneală
- BHemodializă
- CTransplant renal
- DAdministrarea de hormoni glucorticoizi
- EAdministrarea de insulină
45Care sunt caracteristicele bolii cronice renale:
- ACreșterea creatinei serice
- BScăderea ureei serice
- CDiminuarea potasiului seric
- DAnemia
- ECreșterea potasiului seric
46Pentru managementul anemiei în boala cronică renală se efectuează:
- AAdministrarea Eritropoietinei
- BAdministrarea fierului intravenos
- CAdministrarea inhibitorilor enzimelor de conversie
- DAdministrarea potasiului per os
- EAdministrarea inhibitorilor direcți ai reninei
47Care sunt semnele hiperkaliemiei pe ECG
- AComplexul QRS lărgit
- BUnda T înaltă
- CCreșterea intervalului PR
- DTahicardie supraventriculară
- EDevierea axei cardiace spre stânga
48Pentru a încetini progresarea bolii cronice renale este important de a:
- AControla hipertensiunea arterială
- BMicșora proteinuria
- CReducere aportului alimentar de proteine
- DAdministra soluție fiziologică parenteral
- EAdministra antiinflamatorii nesteroidiene
49Care din următoarele grupe de medicamente sunt considerate nefroprotectoare:
- AInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- BBlocanții receptorilor angiotensinei II
- CBlocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodpina, Nifedipina)
- DAlfa-blocanți
- EBlocanții canalele de calciu non-dihidropiridinici (ca verapamil, diltiazem)
50Care din următoarele medicamente sunt considerate de prima linie pentru controlul hipertensiunii arteriale la pacienții cu boala cronică renală asociată cu proteinurie:
- AInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- BBlocanții receptorilor angiontensinei II
- CBlocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodipina, Nifedipina)
- DDiuretice ca monoterapie
- EAgoniștii α2 adrenergici – clonidina
51Din ce cauze inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt considerați nefroprotectori
- AReduc presiunea intraglomerulară prin vasoconstricției arteriolei eferente
- BReduc proteinuria
- CScad valorile tensiunii arteriale
- DReduc hematuria
- EMăresc presiunea intraglomerulară
52Până la ce nivel se recomandă de a reduce aportul de proteine la un pacient cu boala cronică renală?
- ALa 0,8 g/kgc/zi + pierderile urinare
- BNu se recomandă de a reduce aportul de proteine la pacienții cu boala cronică renală și malnutriție severă
- CLa 1,5 g/kgc/zi + pierderile urinare
- DLa 2,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
- ELa 3,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
53De ce se recomandă de a restricționa aportul de NaCl în boala cronică renală?
- APentru a optimiza efectul anti-proteinuric al inhibitorilor enzimei de conversie
a angiontensinei, sartanelor și al blocanților canalelor de calciu nondihidropiridinici - BPentru a controla tensiunea arterială
- CPentru a reduce absorbția de glucoză în tubii proximali
- DPentru a optimiza procesul de eritropoieză
- EPentru a reduce albuminuria
- APentru a optimiza efectul anti-proteinuric al inhibitorilor enzimei de conversie
54Pentru tratamentul anemiei în boala cronică renală se utilizează:
- ADarbapoietina-α
- BC.E.R.A. – Continuous Erythropoietin Receptor Activator
- CEritropoietina recombinată umană (rHuEpo)
- DChelatorii de fosfor
- EInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
55Care din următoarele măsuri se recomandă pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:
- AControlul tensiunii arteriale
- BRestricția aportului de NaCl
- CAbandonarea fumatului
- DTerapie antiinflamatorie
- ETerapie cu corticosteroizi
56Care sunt recomandările principale pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:
- AControlul tensiunii arteriale
- BTratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- CReducerea proteinuriei
- DTerapie cu allopurinol
- ETerapie cu antiinflamatoare nesteroidiene
57Care sunt consecințele metabolice ale uremiei:
- AInsulinemie bazala crescută cu tendință la hipoglicemie;
- BScăderea toleranței la glucoză şi hiperglicemii spontane prin rezistență
crescută a țesuturilor la acțiunea insulinei; - CNecesitatea dozelor mai mari de insulină
- DHiperlipoproteinemie
- ECreșterea acidului uric în urină
58Care sunt manifestările respiratorii cele mai frecvente în boala cronică renală sunt:
- ADispnee acidotică Kussmaul
- BRespirație Cheyne-Stokes;
- CPleurezie uremică
- DBronhospasm
- EBronhopneumopatia cronica obstructiva
59Care sunt manifestările cardiovasculare cele mai frecvente în boala cronică renală:
- ACardiomiopatia uremică
- BTulburările de ritm şi de conducere
- CHipertensiunea arterială
- DMiocardita
- ESindromul Wolff–Parkinson–White
60Care sunt manifestările hematologice cele mai frecvente în boala cronică renală:
- AAnemie normocromă
- BSindrom hemoragipar cauzat de disfuncția trombocitelor
- CTrombocitopenia în boala cronică renală terminală
- DLeucopenia
- EEozinofilie
61Care sunt manifestările metabolismului mineral și osos cele mai frecvente în boala cronică renală:
- AOsteita fibroasă, manifestare a hiperparatiroidismului
- BOsteomalacia, manifestare a mineralizării defecte
- COsteogeneza imperfectă
- DOsteopenia sau osteoporoza
- ECifoza sau lordoza, ca urmare a depozitării ureei în discul intervertebral
62Care sunt manifestările neurologice cele mai frecvente în boala cronică renală:
- AEncefalopatia uremică
- BNeuropatie periferică
- CSindromul Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștite
- DMiastenia gravis
- ESindromul Guillain-Barré
63Care sunt manifestările gastrointestinale cele mai frecvente în boala cronică renală:
- AHalena uremică (amoniacală)
- BGastrita uremică cu anorexie, dureri epigastrice, vărsături cu miros amoniacal
- CUlcer peptic datorită creșterii gastrinemiei
- DSindromul Mallory-Weiss
- EAcalazie
64Care sunt manifestările dermatologice cele mai frecvente în boala cronică renală:
- APrurit uremic
- BChiciură uremică
- CCalficilaxis sau arteriolopatia uremică calcifiantă
- DAcnee vulgară
- EDermatomicoze
65Care din următoarele puncte sunt caracteristice pentru un pacient cu boala cronică renală la examenul paraclinic:
- ACreatinina crescută
- BUreea crescută
- CAnemia normocromă
- DRata filtrării glomerulare crescută
- EHipokaliemie
66Care tulburări electrolitice pot fi depistate la un pacient cu boala cronică renală?
- AHipo- sau hipernatremie
- BHiperkaliemie
- CHipokaliemie
- DHipofosfatemie
- EHiperfosfatemie
67Ce efecte adverse pot avea inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei?
- ATuse
- BHipotensiune
- CHiperkaliemia
- DAnemia fierodeficitară
- EPancitopenie
68Din ce motiv la pacienții cu boala cronică renală se depistează un nivel scăzut de fier?
- AHemoragii oculte gastrointestinale
- BHemoragii iatrogene cauzate de dializă
- CHemoptizie
- DHematurii
- EHematemeza
69Care sunt cauzele mai frecvente ale anemiei la pacienții cu boala cronică renală?
- ADeficitul de fier
- BDeficitul de vitamina B12
- CDeficitul de acid folic
- DProteinurie
- EHematuria
70Pentru corectarea metabolismului mineral la pacienții cu boala cronică renală se utilizează:
- ARestricția dietetică de fosfați
- BChelatori intestinali de fosfați
- CAntihipertensive
- DAnalogi de vitamina D (ex. Calcitriol, alfacalcidol)
- EDarbepoetina-α
71Care din următoarele preparate sunt chelatori intestinali de fosfați
- ASărurile de calciu
- BSărurile de aluminiu
- CSevelamer
- DStatinele
- ESartanele
72Care din următoarele puncte se includ în pregătirea pacientului pentru hemodializă cronică:
- ACrearea abordului vascular
- BConsiliere psihologică
- CModificarea dietei pentru o balanță corectă a proteinelor, caloriilor, vitaminelor și mineralelor
- DCorecția hiperkaliemiei
- EReducerea fosfatemiei
73Abordul vascular pentru hemodializă se poate face prin:
- AFistula arteriovenoasă
- BGrefă arteriovenoasă
- CCateter venos central
- DCateter Nelaton
- ECateter Foley
74Se poate stabili diagnosticul de boală cronică renală atunci când se depistează:
- AScăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 60 ml/min/1.73m2 suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală
- BPrezența unei leziuni renale mai mult de 3 luni demonstrată prin modificări morfopatologice
- CPrezența markerilor de leziune (albuminurie/proteinurie, sediment urinar
patologic sau modificări renale decelabile imagistic). - DScăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 90 ml/min/1.73m2 suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală
- EMalformația congenitală fără dereglarea funcției renale
75Care grupe de pacienți au risc crescut de apariție a bolii cronice renale?
- APacienții cu diabet zaharat
- BPacienții hipertensiune arterială
- CPacienții cu unele boli sistemice ca LES
- DPacienții cu istoric familial de injurie renală acută
- EPacienții cu spondilită seronegativă
76Care sunt metodele de screening la pacienții cu boala cronică renală?
- ADeterminarea ureea şi creatinina serică
- BEstimarea ratei de filtrare glomerulară
- CUltrasonografia renală
- DEstimarea eritropoietinei serice
- EMăsurarea hemoglobinei A1C
77Pentru un diagnostic corect al bolii cronice renale este necesar de a:
- AIdentifica nefropatia de bază
- BDetermina stadiul bolii cronice renale după clasificarea KDOQI
- CDetermina hormonilor tiroidieni
- DEfectua radiografia craniului
- EEfectua ultrasonografia rinichilor
78Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică renală stadiul 3 KDOQI:
- AHipertensiune renală (de regulă, 50-60%)
- BScăderea absorbţiei calciului
- CReducerea excreţiei fosfatului
- DScăderea parathormonului în ser
- ECreșterea fierului seric
79Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică renală stadiul 5 KDOQI nedializați:
- AAlungirea complexului QRS pe ECG
- BUndele T înalte pe ECG
- CRetenţie hidro-salină
- DEritrocitoza
- EParaproteinemia
80Care sunt obiectivele tratamentului în boala cronică renală:
- AÎncetinirea ratei de progresie a bolii cronice renale;
- BProfilaxia / terapia complicațiilor;
- CPregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții cu boala cronică renală stadiul 3 KDOQI
- DPregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții cu boala cronică renală stadiul 2 KDOQI
- EPlasarea pacientului cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 KDOQI în lista de așteptare pentru transplant renal
81Tulburările hematologice tipice din boala cronică renală sunt:
- ADiateza hemoragica
- BAnemia microcitara indusă de aluminiu
- CLeucocitoza
- DLeucopenia
- EAnemia normocitară
82Tratamentul hipervolemiei la pacienții edematoşi cu boala cronică renală se face prin:
- AAdministrarea de diuretice la cei nedializaţi
- BRestricția aportului de sare şi apă
- CCreșterea aportului de apă între dialize
- DAdministrarea de diuretice concomitent cu creșterea aportului de apă
- ELa pacienții dializaţi hiperhidrataţi se face ultrafiltrare
83Complicațiile acute ale hemodializei sunt:
- ATromboza fistulei arterio-venoase
- BConvulsiile
- CMalnutriția
- DCrampe musculare
- EHipotensiunea arterială
84Următoarele afirmații în legătură cu dializa peritoneală sunt adevărate:
- APoate fi efectuată la domiciliu
- BEste cea mai răspândită formă de dializă
- CSe efectuează de 4-6 ori pe zi, în fiecare zi
- DEste superioară transplantului renal
- EMetoda nu se utilizează la pacienții cu aderențe abdominale post chirurgicale
85Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
- AÎn boala cronică renală rinichii sunt de obicei de dimensiuni normale
- BÎn insuficiența renală acută rinichii se pot depista întotdeauna modificări de dimensiuni și structura la examen ultrasonografic
- CAnemia este frecventă în boala cronică renală
- DÎn insuficiența renală acută apar modificări severe de osteodistrofie renală
- EÎn boala cronică renală hipertensiunea arterială este frecventă
86Tratamentul hipertensiunii arteriale din boala cronică renală se recomandă de a se realiza cu:
- ABlocanții receptorilor a angiontensinei II
- BBeta-blocante
- CBlocante ale canalelor de calciu dihidropiridinici
- DInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II
- EDieta normosodată
87Boala cronică renală cu rinichi de dimensiuni normale sau măriți se poate întâlni în:
- AGlomerulonefrita cronică
- BPielonefrita cronică
- CBoala polichistică renală
- DDiabet zaharat
- EAmiloidoză
88Alegeți manifestările clinice si biologice declanșate de creșterea ureei sanguine în boala cronică renală:
- AAnorexia
- BDeteriorarea funcției trombocitelor
- CVoma
- DHipocalcemia
- EDiureza crescută
89Alegeți care din tulburările neuromusculare se pot depista la un pacient cu boala cronică renală stadiul 5 KDOQI dializat:
- AMiastenia gravis
- BLetargia
- CMiocloniile
- DCrampele musculare
- ESindromul picioarelor neliniștite sau sindromul Ekbom (Restless legs syndrome)
90Corectarea anemiei din boala cronică renală se face prin:
- AAdministrarea orala de eritropoietină recombinată
- BCorectarea carențelor de fier
- CControlul intensiv al glicemiei
- DAdministrarea de eritropoietină subcutanat
- ECorectarea carențelor de acid folic
91Care sunt funcțiile rinichiului:
- AReglarea volemiei
- BInactivarea vitaminei D
- CEpurarea plasmatică a toxinelor
- DReglarea electrolitică
- ESinteza eritrocitelor
92Carența de eritropoietină în boala cronică renală se caracterizează prin:
- AAnemie normocromă
- BAnemie hipocromă
- CAnemie normocitară
- DAnemie microcitară
- EAnemie megaloblastică
93Dializa peritoneală se caracterizează prin:
- ANecesitatea formării fistulă arterio-venoasa
- BTrebuie efectuată continuu
- CSe efectuează doar într-un centru specializat
- DEste mai bine tolerată hemodinamic
- ESe poate efectua la pacienții care nu au abord vascular
94Care sunt regulile de nefroprotecție:
- ARegim alimentar hiperproteic
- BControlul proteinuriei < 0.5g/24h
- CControlul presiunii arteriale <130/90 mmHg
- DAdministrarea preparatelor antiinflamatoare nesteroidiene
- EEvitarea medicamentelor nefrotoxice
95Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale în boala renală cronică se utilizează:
- ABlocanți ai receptorilor de angiotensină
- BInhitori ai enzimei de conversie
- CImunomodulatoare
- DDiuretice
- ECorticosteroizi
96Terapiile de substituție a funcției renale cuprind:
- ADializa peritoneală
- BTratamentul cu eritropoietină recombinată
- CHemodializa
- DTransplantul renal
- ETratamentul tulburărilor metabolismului fosfo-calcic
97Controlul presiunii arteriale și a proteinuriei în boala cronică renală se face:
- ADe preferat prin inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau blocanții receptorilor angiontensinei II
- BNu se asociază niciodată inhibitorii enzimei de conversie cu blocanții receptorilor angiontensinei II
- CSe utilizează un diuretic tiazidic dacă rata filtrării glomerulare <30 ml/min/1.73 m2
- DSe utilizează furosemid dacă rata filtrării glomerulare 15-30 ml/min/1.73 m2
- ESe asociază un regim alimentar fără sare
98Proteinuria poate fi considerată fiziologică în următoarele cauze:
- AProteinuria ortostatică
- BProteinuria în febră
- CProteinuria după alergarea unui maraton
- DProteinuria din nefropatiile glomerulare
- EProteinuria din mielom multiplu
99Indicații absolute pentru dializă în boala cronică renală sunt:
- AHiperhidratare care nu poate fi controlată cu medicamente
- BHiperpotasemie care nu poate fi controlată cu medicamente
- CSemne neurologice ale uremiei
- DEnterocolita uremică
- EAnemie renală severă
100A
- AA
- BAB
101Glomerulonefrita acută este o patologie renală cu afectarea preponderentă a:
- AInterstițiului
- BTubilor
- CGlomerulelor
- DÎntreg sistemului reno-urinar
- EArteriolelor eferente
102Glomerulonefrita acută reprezintă afectarea glomerulilor renali predominant prin următorul mecanism:
- AComplexe imune
- BAutoimun
- CBacterial
- DViral
- EToxic direct
103Factorul etiologic de bază al glomerulonefritei acute este:
- AEscherichia coli
- BPneumococul
- CStafilococul auriu
- DStreptococul β-hemolitic grup A
- EKlebsiella
104Peste cît timp după suportarea infecției streptococice se dezvoltă glomerulonefrita acută?
- A2-3 zile
- B4-6 zile
- C1-2 săptămîni
- D1 lună
- E1,5-2 luni
105Cauza de bază a edemelor în glomerulonefrita acută este:
- AMajorarea secreției de vasopresină
- BCreșterea activității sistemului renină-angiotensină-aldosteron
- CCreșterea activității sistemului calicreinic
- DReducerea presiunii oncotice a plasmei
- ERetenția primară a sodiului, ca rezultat al modificărilor inflamatorii în
glomeruli
106Cauza de bază a hipertensiunii arteriale din cadrul glomerulonefritei acute este:
- AHipersimpaticotonia
- BRetenția acută a sodiului și a apei, cu creșterea volumului sangvin circulant
- CHiperaldosteronism
- DHipercorticism
- EScăderea activității mecanismelor depresorii
107Durerea în regiunea lombară în cadrul glomerulonefritei acute este provocată de:
- AInflamație bacteriană
- BProteinurie
- CHiperstenurie
- DExtensia capsulei renale
- EHematurie
108Veriga patogenetică de bază a glomerulonefritei rapid progresive este:
- AAntigenul este reprezentat de structurile streptococului
- BAntigenul este prezentat pe membrana bazală glomerulară
- CActivarea sistemului complementului
- DActivarea mediatorilor inflamatori
- EAfectarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
109Semnul morfologic de bază al glomerulonefritei rapid progresive este:
- AProliferarea mezangiului
- BDepozite de complexe antigen exogen – anticorp
- CProliferare endocapilară
- DProliferare extracapilară cu formarea “semilunelor” în capsula glomerulară
- EEdem interstițial, fibroză
110Semnul morfologic al glomerulonefritei mezangioproliferative este:
- AProliferare endocapilară
- BProliferare extracapilară
- CÎngroșarea membranei bazale
- DProliferare mezangială
- ENeovascularizare glomerulară
111Cel mai important indicator al nefropatiei IgA este:
- AProteinuria
- BCilindruria
- CMacrohematuria recidivantă
- DLimfocituria
- EHipostenuria
112Care grup de preparate contribuie la micșorarea hipertensiunii intraglomerulare în glomerulonefrită cronică?
- Aα-adrenoblocanți
- Bβ-adrenoblocanți
- CInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- DAntagoniștii canalelor de calciu
- EAntiagregantele
113Ce grup de medicamente reprezintă tratamentul de bază, destinat pentru cuparea edemelor în glomerulonefrita acută?
- AAntagoniștii aldosteronului
- BAntiagregantele
- CNatriureticele
- DInhibitorii de carboanhidrază
- EAnticoagulantele
114Nefroza lipoidă (glomerulonefrita cu modificări minimale) se manifestă prin:
- ASindrom hipertensiv
- BHematurie recidivantă
- CSindrom nefrotic
- DSindrom nefritic
- ELeucociturie
115În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă, cea mai frecventă modificare este:
- AHipocomplementemie
- BCreșterea titrului IgG
- CCreșterea titrului IgM
- DCreșterea titrului IgA
- ECreșterea titrului IgD
116Care dintre modificările urinare este caracteristică pentru glomerulonefrita acută?
- AIzostenurie
- BHematurie
- CCilindri leucocitari
- DLeucociturie neutrofila
- ELimfociturie
117În care variantă morfologică a glomerulonefritei cronice NU se observă modificarea structurii glomerulilor la microscopia optică?
- AMezangioproliferativă
- BMezangiocapilară
- CMembranoasă
- DCu modificări minimale
- EGlomeruloscleroza focal-segmentară
118Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector
(antiproteinuric)?- ABlocanții receptorilor de angiotensină
- BDiureticele de ansă
- CAntiagregantele
- DAntibioticele
- EKetoanalogi
119Care dintre următoarele nefropatii glomerulare este proliferativă?
- ACu leziuni glomerulare minime (LGM)
- BHialinoza segmentară și focala (HSF)
- CNefropatia cu Ig A
- DGlomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
- EGlomeruloscleroza focal-segmentară
120La tratamentul etiologic al glomerulonefritei acute poststreptococice se referă:
- APrednisolon
- BAntibiotice
- CCitostatice
- DDiuretice
- EAntihipertensive
121Terapia patogenetică în glomerulonefrită acută poststreptococică:
- AEste indicată în toate cazurile
- BNu este indicată
- CEste indicată, în dependență de debutul bolii
- DEste indicată, în dependență de gradul proteinuriei
- EEste indicată, dacă este crescut nivelul creatininei
122Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector
(antiproteinuric)?- AInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- BDiureticele de ansă
- CAntiagregantele
- DAntibioticele
- EKetoanalogi
123Din punct de vedere etiologic, glomerulonefrita cronică este o maladie:
- APoststreptococică
- BExclusiv alergică
- CExclusiv inflamatorie
- DPolietiologică
- ENeoplastică
124Care măsuri dietetice sunt indicate în glomerulonefrită, însoțită de hipertensiunea arterială și edeme?
- ALimitarea consumului de sare pînă la 1,5 g/zi
- BMajorarea consumului de sare
- CCreșterea cantității de lichid consumat
- DCreșterea consumului de produse bogate în calorii
- ELimitarea consumului produselor bogate în glucide
125Durata tratamentului în glomerulonefrită cronică constituie:
- ACîteva săptămîni
- B2-3 luni
- C6 luni
- DDe la 6 luni pînă la 2 ani
- EToată durata vieții
126Numiți forma morfologică a glomerulonefritei, în care tratamentul cu prednisolon are o perspectivă minimală?
- ACu modificări minimale
- BMezangioproliferativă
- CFibroplastică
- DMezangiomembranoasă
- EMembranoasă
127Care este doza inițială adecvată de prednisolon la 1 kg greutate corporală, utilizată în tratamentul bolnavilor cu glomerulonefrită cronică?
- A0,3 – 0,4 mg
- B0,5 – 0,6 mg
- C0,7 – 0,8 mg
- D1 mg
- E2 mg
128La femeile tinere, glomerulonefrita, de cele mai dese ori, poate fi întâlnită în cadrul:
- ADermatomiozitei
- BLupus eritmatos sistemic
- CSclerodermiei sistemice
- DPoliarteriitei nodoase
- EPolimialgiei reumatismale
129Indicații pentru prescrierea glucocorticoizilor în glomerulonefrită cronică sunt:
- ASindromul nefrotic
- BSindromul urinar
- CHipertensiunea arterială
- DInsuficiență renală
- EÎn calitate de tratament profilactic
130În glomerulonefrita acută, este adevărat:
- AÎn perioada inițială majoritatea bolnavilor dezvoltă hipotensiune arterială
- BAdministrarea de indometacină este obligatorie
- CCea mai frecventă formă a bolii este cea de tip nefrotic
- DPoate fi prezent sindromul nefrotic
- ESe asociază permanent cu dureri lombare
131La indicarea indometacinei pentru tratamentul glomerulonefritei cronice, se așteaptă un efect pozitiv în evoluția:
- AHematuriei
- BProteinuriei
- CSindromului nefrotic
- DHipertensiunea arterială
- EEdemelor periferice
132Care este valoarea”țintă” a TA în tratamentul glomerulonefritei cronice?
- A≤160/80 mm Hg;
- B˂130/80 mm Hg;
- C˂110/70 mm Hg;
- D≤120/80 mm Hg;
- E˂120/60 mm Hg;
133La o persoană de 35 de ani, a doua zi după suportarea anginei, au apărut edeme, macrohematurie, a crescut TA. Diagnosticul cel mai probabil este:
- AGlomerulonefrită acută
- BPielonefrită acută
- CGlomerulonefrită cronică, acutizare
- DNefrită apostematoasă
- EAmiloidoză renală
134Proteinuria, Hipertensiunea arterială, în combinație cu eritrociturie și edeme, este caracteristică pentru:
- AGlomerulonefrită acută
- BPielonefrită
- CNefrolitiază
- DCistită
- EAmioidoză renală
135Insuficiența renală în glomerlonefrita subacută se dezvoltă:
- APeste 3-5 săptămâni de la debutul bolii
- BPeste 1 an de la debutul bolii
- CPeste 3 ani de la debutul bolii
- DDin primele zile ale bolii
- EPerioada apariției depinde de gradul Hipertensiunea arterială
136Persistența îndelungată a sindromului urinar în cadrul glomerulonefritei acute ne vorbește, în primul rând, despre:
- ATendința de trecere a glomerulonefritei acute în cea cronică
- BPăstrarea funcției renale
- CDezvoltarea sindromului nefrotic
- DDezvoltarea insuficienței renale cronice
- EEste o situație normală
137Care grupă de vârstă este mai predispusă spre a dezvolta glomerulonefrita acută?
- APînă la 2 ani
- BDe la 2 pînă la 40 de ani
- CPerioada climacterică
- DPerioada de menopauză
- EPerioada pubertară
138Din nefropatiile glomerulare acute primitive fac parte:
- AGlomerulonefrita poststreptococică
- BGlomerulonefrita in poliarteriita nodoasa
- CGlomerulonefrita din LES
- DGlomerulonefrita din infecție cu citomegalovirus
- EGlomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA
139Antibioticul de elecție în tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice este:
- AEritromicina
- BCefazolina
- CImipenem
- DPenicilina
- EGentamicina
140Care grup de diuretice este cel mai indicat în tratamentul simptomatic al edemelor în glomerulonefrită acută?
- ADiureticele economisitoare de K
- BDiureticele tiazidice
- CDiureticele de ansă
- DGrupul diureticelor nu are nici o importanță în eficacitatea tratamentului
- EDiureticele osmotice
141Plasmafereza în tratamentul patogenetic al glomerulonefritei subacute este eficace:
- AÎn varianta pauciimună
- BÎn varianta cu anticorpi anti MBG
- CÎn varianta cu afectarea prin complecși imuni
- DÎn toate variantele glomerulonefritei subacute
- EÎn tratamentul glomerulonefritei subacute la gravide
142Tabloul cel mai caracteristic, depistat la biopsie renală în glomerulonefrită acută, este:
- AGlomerulonefrită mezangioproliferativă
- BEdem interstițial
- CModificări fibro-celulare
- DProliferarea focală a celulelor endoteliale
- EGlomerulonefrită proliferativă endocapilară
143Boala Berger reprezintă:
- AO variantă a amiloidozei familiale
- BO varietate a afectării medicamentoase renale
- CAfectare renală în vasculită sistemică
- DGlomerulonefrită cu depozite de IgA în glomeruli
- EBoală metabolică ereditară cu afectare renală
144Pentru faza acută a glomerulonefritei acute este caracteristic:
- ATahicardie
- BBradicardie
- CExtrasistolie
- DBloc atrio-ventricular
- EFibrilație atrială
145Titrul ASLO în glomerulonefrită acută este crescut maximal:
- AÎn primele 3 săptămâni ale bolii
- BÎn primele 6 luni ale bolii
- CÎn primul an de boală
- DÎn primii doi ani de boală
- EÎn primii trei ani de boală
146Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulopatie”?
- AToate patologiile care afectează cumva glomerulul renal
- BPatologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
- CPatologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
- DAfectarea glomerulară de cauză infecțioasă
- EAfectarea glomerulară de cauză autoimună
147Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulonefrită”?
- AToate patologiile care afectează cumva glomerulul renal
- BPatologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
- CPatologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
- DAfectarea glomerulară de cauză infecțioasă
- EAfectarea glomerulară de cauză autoimună
148Proliferarea epitelială sub formă de “semilune”, depistată la puncția-biopsie renală, este un semn patognomonic pentru:
- AGlomerulonefrita acută poststreptococică
- BGlomerulonefrita rapid progresivă
- CGlomerulonefrita mezangioproliferativă
- DGlomeruloscleroza focal-segmentară
- EGlomerulopatia cu leziuni minime
149Care din următoarele grupe de medicamente are efect nefroprotector
(antiproteinuric)?- ABlocanții canalelor de calciu (nedihidropiridine)
- BDiureticele de ansa
- CAntiagregantele
- DAntibioticele
- EKetoanalogi
150Despre tendința de trecere a glomerulonefritei acute în nefrită cronică ne vorbește:
- APersistența sindromului urinar
- BReducerea funcției renale
- CApariția sindromului nefrotic
- DMacrohematuria
- EHipertensiune din primele zile ale bolii
151Modificările urinare clasice, caracteristice glomerulonefritei acute, sunt:
- AHiperstenurie
- BHematurie
- CProteinurie subnefrotică
- DCilindrurie
- EBacteriurie
152Principiile de tratament al glomerulonefritei acute poststreptococice includ:
- ARegim la pat, limitarea consumului de sodiu și lichide
- BTratamentul factorului etiologic (infecția streptococică)
- CTerapia simptomatică a edemelor și hipertensiunii arteriale
- DÎn toate cazurile – tratament patogenetic cu prednisolon
- ETratament antirecidivant cu medicamente nefroprotectoare
153Manifestările clinice mai frecvente ale glomerulonefritei rapid progresive sunt:
- ADebut fulminant cu edeme refractare, oligurie
- BHipertensiune arterială malignă
- CÎn debutul bolii, posibil insuficiență renală acută, cu trecere treptată în boală
cronică renală - DHipertensiunea, de obicei, nu este caracteristică
- EDebutul acut cu oligurie sau anurie, dar pronostic bun de însănătoșire
154Verigile patogenetice de bază, ce duc la proteinurie glomerulară sunt:
- AMicșorarea sarcinii negative a membranei bazale glomerulare
- BAlterarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
- CHipertensiune glomerulară
- DReducerea presiunii oncotice a plasmei
- EHipoperfuzia glomerulilor renali
155Anticoagulantele în tratamentul glomerulonefritei exercită efectul lor pozitiv prin:
- AInhibarea hipercoagularea intraglomerulară
- BRestabilirea sarcina negativă a membranei bazale glomerulare
- CEfect diuretic, natriuretic
- DRestabilesc numărul trombocitelor, trombocitoza fiind toxică pentru
glomerulul renal - EReduc hipercomplementemia, prevenind afectarea imună a glomerulului
156În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă se pot întâlni următoarele modificări:
- AHipocomplementemie
- BCreșterea titrului IgG
- CCreșterea titrului IgM
- DCreșterea titrului IgA
- ECreșterea titrului IgE
157Particularități ale glomerulonefritei cronice cu modificări minimale sunt următoarele:
- ASe manifestă prin sindrom nefrotic
- BLipsa modificărilor în glomeruli la microscopie optică
- CEfect bun de la terapia corticosteroidă
- DMai frecvent se întîlnește la copii
- EEvoluția nefavorabilă a bolii
158Forme neproliferative de glomerulopatii sunt:
- ANefropatia membranoasă
- BGlomerulopatia cu modificări minimale
- CGlomeruloscleroza focal-segmentară
- DNefropatia cu IgA
- EGlomerulonefrita membranoproliferativă
159Triada clasică a simptomelor glomerulonefritei acute include:
- AEdeme
- BDispnee
- CHipertensiune arterială
- DHematurie
- EPalpitații
160Care modificări imunologice pot fi observate în glomerulonefrita poststreptococică?
- ATitru înalt de anticorpi contra antigenului streptococului
- BCreșterea titrului autoanticorpilor renali
- CPrezența anticorpilor antinucleari
- DHipocomplementemie
- EHipercomplementemie
161Care sunt complicațiile glomerulonefritei acute?
- AInsuficiența renale acute
- BHemoragie renală masivă
- CEclampsie
- DSindrom tromboembolic
- EInsuficiența ventriculară stînga
162Care este scopul administrării anticoagulantelor și dezagregantelor în
glomerulonefrită cronică?- AProfilaxia trombozei coronariene
- BProfilaxia sindromului tromboembolic
- CAcțiunea asupra proceselor locale ale coagulării intravasculare intraglomerulare
- DProfilaxia trombozei arterei renale
- EMajorarea perfuziei glomerulilor ischemiați
163Care variante ale nefropatiilor glomerulare cronice se manifestă frecvent prin sindrom nefrotic?
- AMezangioproliferativă
- BMezangiocapilară
- CMembranoasă
- DCu modificări minimale
- EFibroplastică
164Care dintre următoarele criterii permit diferențierea glomerulonefritei cronice de cea acută?
- APrezența manifestărilor dizurice
- BHipertrofia marcată a ventriculului stîng
- CReducerea dimensiunilor renale
- DLeucociturie marcată
- EMicșorarea tensiunii arteriale
165Care dintre următoarele criterii, caracteristice glomerulonefritei cronice, permit diferențierea ei de pielonefrită cronică?
- AFebră cu frisoane
- BAsimetria afectării renale
- CSimetria afectării renale
- DProteinurie marcată în combinație cu hematurie și cilindrurie
- ELeucociturie marcată, bacteriurie
166Indicații pentru prescrierea corticosteroizilor în glomerulonefrită cronică sunt:
- AActivitatea înaltă a procesului inflamator
- BSindrom nefrotic fără hipertensiune și hematurie
- CProteinurie izolată
- DHematurie izolată
- ESindrom hipertensiv
167Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt:
- AForme corticorezistente ale sindromului nefrotic
- BFormele corticodependente ale nefritei
- CHematurie marcată
- DProteinurie izolată
- EInsuficiență renală terminală
168Manifestările glomerulonefritei rapid progresive se caracterizează prin:
- AInsuficiență renală rapid progresivă
- BInsuficiență renală lent progresivă
- CLeucociturie
- DHematurie microscopică
- EUneori hematurie macroscopică
169Manifestările glomerulonefritei rapid progresive mai frecvent este caracterizat prin:
- AProteinurie glomerulară, de obicei, moderată
- BProteinurie, de obicei, masivă
- CHematurie microscopică masivă
- DInsuficiență renală rapid progresivă
- EInsuficiență renală lent progresivă
170Nefropatiile glomerulare proliferative sunt:
- ANefropatia cu Ig A
- BNefropatia din lupus eritematos sistemic
- CGlomerulonefrita membranoproliferativă
- DGlomerulonefrita membranoasă
- ENefropatia din vasculite ANCA
171Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt:
- AForme corticodependente ale sindromului nefrotic
- BFormele corticorezistente ale nefritei
- CHematurie marcată
- DProteinurie izolată
- EInsuficiență renală terminală
172La bolnavii care primesc tratament cu citostatice în glomerulonefrită cronică, este necesar de a supraveghea:
- ACreatinina serică
- BLeucocitele sângelui periferic
- CColesterolul
- DECG
- EStarea mediilor transparente oculare
173Corticosteroizii, în tratamentul glomerulonefritei cronice, influențează asupra următoarelor verigi patogenetice:
- AInhibă sinteza anticorpilor
- BInhibă procesele inflamatorii
- CBlochează activarea complementului
- DReduc permeabilitatea membranei bazale glomerulare
- EReduc hipercoagularea
174În tratamentul glomerulonefritei cronice se folosesc:
- AGlucocorticosteroizi
- BHeparină
- CAntiagregante
- DPenicilina
- ECitostatice
175Glomerulonefrita se poate manifesta prin:
- ASindrom nefritic acut
- BSindrom nefrotic
- CAnomalii urinare asimptomatice
- DSindrom nefritic cronic
- EEritem nodos
176Care dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la glomerulonefrită acută
poststreptococică, sunt corecte?- AHipertensiunea nu este caracteristică în debutul bolii
- BEncefalopatia este mai frecventă la copii
- CEvoluția atipică a bolii se întâlnește mai des la bătrâni
- DLa bătrâni, în tabloul clinic pot predomina simptomele insuficienței cardiace congestive
- ESindromul nefrotic se întâlnește frecvent
177Care sunt factorii de prognostic nefavorabil în evoluția glomerulonefritei rapid progresive?
- ASemilune în mai mult de 60% din glomeruli
- BProteinurie marcată
- CFibroză interstițială pronunțată și atrofia tubilor
- DGlomeruloscleroză și semilune fibroase
- EPoliurie
178Care afirmații, referitoare la glomerulonefrita IgA sunt corecte?
- ALa majoritatea bolnavilor se dezvoltă sindrom nefrotic
- BCea mai frecventă manifestare clinică este hematuria asimptomatică
- CMai frecvent se îmbolnăvesc bărbații și copiii
- DExistă o legătură strânsă cu infecțiile respiratorii
- EPatognomonică este prezența depozitelor de IgA în mezangiul glomerular
179Care manifestări NU SUNT caracteristice pentru glomerulonefrită acută?
- ADureri persistente în regiunea lombară
- BFebră cu frisoane
- CMacrohematurie
- DAlergie la medicamente
- EEvoluție ciclică
180Care din următoarele maladii se asociază cu glomerulonefrită?
- ALupus eritematos sistemic
- BIgA vasculita
- CEndocardită infecțioasă
- DMielom multiplu
- EInfecția streptococică
181Care simptome sunt caracteristice pentru glomerulonefrite?
- AHipertensiunea arterială
- BDureri în regiunea lombară
- CModificarea urinei
- DEdeme
- EDizurie
182În tratamentul patogenetic al glomerulonefritei cronice se utilizează:
- AGlucocorticoizi
- BAntiinflamatoarele nesteroidiene
- CCitostatice
- DAnticoagulante
- EAntibiotice
183Indicații pentru puls-terapia în nefrologie cu metilprednisolon sunt:
- AGradul înalt de activitate a procesului inflamator
- BNefrita rapid progresivă
- CCriza de rejet a transplantului
- DHipertensiunea arterială severă din cadrul glomerulonefritei cronice
- EAnuria mai mult de 48 ore
184Surse ale producerii citokinelor inflamatorii în cadrul glomerulonefritelor sunt:
- ACelulele mezangiale
- BLeucocitele mononucleare
- CTrombocitele
- DLeucocitele polinucleare
- ECelulele măduvei osoase
185Care dintre următorii factori exercită o acțiune toxică nemijlocită asupra tubilor și interstițiului renal în cadrul glomerulonefritei?
- AProteinuria
- BEritrocituria
- CTransferinuria
- DHipoperfuzia tubilor renali
- EInfecția căilor urinare
186Dereglările hemodinamice din cadrul glomerulonefritei acute sunt condiționate de:
- AHipervolemie
- BRetenția de sodiu și apă
- CHiperreninemie
- DCreșterea concentrației de prostaglandine
- ESpasm vascular
187Rolul de bază în patogenia hipertensiunii arteriale din cadrul glomerulonefritei acute îl joacă:
- ARetenția de sodiu și apă
- BCreșterea volumului sangvin circulant
- CConstricția arterelor renale (mecanism vasorenal)
- DHipercatecolaminemie
- ECreșterea nivelului de cortizol în sânge
188În tratamentul glomerulonefritei cronice:
- APreferabil este metilprednisolonul
- BCitostaticele se utilizează în toate cazurile
- CCitostaticele deseori înrăutățesc funcția renală
- DMetodele extracorporale de detoxifiere joacă un rol adjuvant
- ECorticosteroizii se utilizează în toate cazurile
189Care manifestări caracteristice ale glomerulonefritei cronice permit diferențierea acesteia de Hipertensiunea arterială esențială?
- ACreșterea TA, care precedă apariția sindromului urinar
- BSindromul urinar, care precedă apariția hipertensiunii arteriale
- CDezvoltarea frecventă a complicațiilor vasculare (ictus, infarct)
- DCrize hipertensive rare
- EModificări pronunțate ale fundului ocular
190Din punct de vedere evolutiv, patologiile glomerulare se clasifică în următoarele grupuri:
- APrimitive
- BAcute
- CRapid progresive
- DIdiopatice
- ECronice
191Care din următoarele cauze pot provoca nefropatiile glomerulare acute secundare?
- AHepatita virală B
- BMalaria
- CToxoplasmoza
- DDepozitarea mezangială de IgA
- EStreptococul β-hemolitic
192Glomerulonefrita acută poststreptococică:
- ASe dezvoltă mai des la bărbați
- BSe dezvoltă mai des la femei
- CNu există prevalență de gen
- DEste cea mai frecventă formă de glomerulonefrită acută postinfecțioasă
- EAgentul patogen este Streptococcus pneumoniae
193Care sunt indicațiile pentru efectuarea puncției-biopsie renale în cadrul
glomerulonefritei acute poststreptococice?- AGlomerulonefrită acută cu oligurie sau anurie
- BPersistența hipertensiunii arteriale peste 4 săptămânii
- CGlomerulonefrită acută primar depistată
- DPersistența sindromului nefrotic peste 4 săptămâni
- EToate cazurile de glomerulonefrită acută la copii
194Din punct de vedere patogenetic, există următoarele grupuri de glomerulonefrită rapid progresivă (GNRP):
- Acu anticorpi anti mezangiu
- Bcu anticorpi anti membrană bazală glomerulară
- Cprin complecși imuni
- Dcu anticorpi anti podocitari
- Epauciimună
195Ce trăsături imunologice sunt mai caracteristice pentru glomerulonefrita subacută?
- AHipocomplementemie
- BComplement seric normal
- CHipercomplementemie
- DPrezența anticorpilor anti membrano-glomerulară
- ENivelul IgA, IgG rămâne, de obicei, normal
196În tratamentul patogenetic imunosupresor al glomerulonefritei cronice se folosesc:
- APrednisolonul
- BCiclofosfamida
- CMetilprednisolonul
- DAtorvastatina
- EAzatioprina
197Dieta în tratamentul glomerulonefritele cronice cu sindrom nefrotic impur trebuie să fie:
- AHiposodată
- BHipolipidică
- CHipoglucidică
- DHiperproteică
- EHipercalorică
198Clasificarea morfopatologică a glomerulopatiilor primitive include următoarele forme:
- AGlomerulopatia cu leziuni minime
- BGlomeruloscleroza focal-segmentară
- CGlomerulopatia membranoasă
- DGlomerulopatia tubulo-interstițială
- EGlomerulopatia membrano-proliferativă
199Manifestările clinice ale facies nephritica sunt:
- AEdem facial
- BAcrocianoză
- CErupții hemoragice pe față
- DPaliditatea pielii
- ETurgescența venelor jugulare
Information
- Description
- Quiz on Examen nefrologie partea 2, created by Dan Croitoru on 17/12/2021.
- Author
- Dan Croitoru
- Language
- English
- Views
- 311
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz