Copiar y Editar

Sistemul cardiovascular. Generalități Inima şi pericardul – structură, topografie, explorare pe viu

Descripción

Medicine Test sobre Sistemul cardiovascular. Generalități Inima şi pericardul – structură, topografie, explorare pe viu , creado por irina stanco el 26/05/2021.
irina stanco
Test por irina stanco, actualizado hace más de 1 año
irina stanco
Creado por irina stanco hace más de 3 años
1030
1
0

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
CS Circulaţia pulmonară:
Respuesta
  • Are rolul de irigare a plămânilor şi bronhiilor.
  • Începe în atriul drept şi se termină în atriul stâng.
  • Transportă sânge conţinând CO2 spre plămâni şi sânge îmbogăţit cu O2 spre cord
  • La făt începe să funcţioneze cu 2 - 3 luni înainte de naştere
  • Comparativ cu circulaţia mare prin vasele ei trece o cantitate de sânge mai mică.

Pregunta 2

Pregunta
CS Vasele sangvine magistrale includ:
Respuesta
  • Cele prin care e realizat fluxul colateral al sângelui arterial sau venos.
  • Vasele sangvine mari.
  • Vasele sangvine principale ale unui segment de corp de la care pornesc ramuri laterale, asigurând vascularizaţia acestuia.
  • Vasele mai mici care unesc ramificaţiile vaselor vecine.
  • Ramificaţiile terminale .

Pregunta 3

Pregunta
CM Circulaţia corporală:
Respuesta
  • Are rolul de a transporta O2 şi substanţe nutritive spre toate organele şi ţesuturile.
  • Începe cu ventriculul drept.
  • Sfârşeşte cu atriul drept.
  • Începe să funcţioneze din momentul naşterii.
  • Include doar aorta şi venele cave .

Pregunta 4

Pregunta
CM Arterele pot fi grupate in:
Respuesta
  • Extraorganice sau intraorganice.
  • De tip elastic, muscular sau mixt .
  • Longitudinale sau circulare.
  • Magistrale sau colaterale.
  • Anastomozante sau terminale.

Pregunta 5

Pregunta
CM Pereţii arterelor sunt constituiţi din:
Respuesta
  • Tunica internă - intima.
  • Tunica intermediară.
  • Tunica medie - musculară.
  • Tunica perimusculară.
  • Tunica externă - adventicea

Pregunta 6

Pregunta
CS Venele:
Respuesta
  • Transportă sângele de la cord spre periferie.
  • Au pereţii mai subţiri ca arterele.
  • Nu posedă tunică intimă.
  • Nu conţin structuri elastice şi musculare.
  • Nu colabează.

Pregunta 7

Pregunta
CM Transportarea sângelui prin vene e realizată prin contribuţia:
Respuesta
  • Acţiunii aspiratoare a inimii şi a cavităţii toracice.
  • Contracţiei muşchilor viscerali şi scheletici.
  • Contracţiei elementelor musculare ale pereţilor venoşi.
  • Prezenţei valvelor în lumenul venelor.
  • Presiunii atmosferice.

Pregunta 8

Pregunta
CM Venele pot fi grupate în:
Respuesta
  • Mari, medii, mici, venule
  • Superficiale şi profunde.
  • Magistrale şi colaterale.
  • Multiple şi solitare.
  • Plexuri şi sinusuri venoase.

Pregunta 9

Pregunta
CM Nu posedă valve venele:
Respuesta
  • Membrului superior.
  • Membrului inferior.
  • Cave superioară şi inferioară.
  • Pulmonare.
  • Renale.

Pregunta 10

Pregunta
CM De regulă venele:
Respuesta
  • Superficiale - au traiect individual şi sunt solitare.
  • Profunde - sunt pare (cu excepţia celor mari) şi însoţesc arterele.
  • Superficiale - nu se unesc cu cele profunde.
  • Profunde - poartă denumiri similare cu cele ale arterelor pe care le însoţesc.
  • Superficiale - nu însoțesc arterele.

Pregunta 11

Pregunta
CM Pereţii vaselor sangvine:
Respuesta
  • Nu conţin terminaţii nervoase senzitive.
  • Posedă vasa vasorum.
  • Alocuri reprezintă zone reflexogene.
  • Din exterior sunt însoţiţi de plexuri nervoase perivasculare.
  • Contactează direct cu formaţiunile anatomice adiacente.

Pregunta 12

Pregunta
CM Arterele:
Respuesta
  • Ajung la formaţiunile pe care le irigă pe calea cea mai scurtă.
  • La nivelul membrelor se plasează pe faţa lor laterală.
  • Pătrund în organele parenchimatoase prin hilul acestora.
  • Nivelul originii lor de la vasul matern nu reflectă dezvoltarea organului irigat.
  • Numărul de artere, care irigă organul corelează doar cu dimensiunile acestuia.

Pregunta 13

Pregunta
CS Microcirculaţia reprezintă:
Respuesta
  • Transportul lichidului tisular din ţesuturi în vasele sangvine şi limfatice.
  • Trecerea directă a sângelui din sistemul arterial în sistemul venos.
  • Zona intermediară dintre ramificaţiile distale ale sistemului arterial şi vasele iniţiale ale sistemului venos.
  • Circulaţia sângelui şi a limfei prin segmentul microscopic al patului vascular și procesele complexe, care au loc la acest nivel.
  • Tranziţia transmembranală a componentei lichide a sângelui.

Pregunta 14

Pregunta
CM Din patul microcirculator fac parte:
Respuesta
  • Arteriolele.
  • Venulele.
  • Capilarele.
  • Vasele anastomotice.
  • Precapilarele.

Pregunta 15

Pregunta
CM Microcirculaţia e reglată de:
Respuesta
  • Musculatura arterelor.
  • Musculatura venelor.
  • Muşchii arteriolelor.
  • Sfincterele precapilarelor.
  • Sfincterele postcapilarelor

Pregunta 16

Pregunta
CМ Patul microcirculator:
Respuesta
  • Are structură uniformă pentru toate organele.
  • Are structură specifică fiecărui organ.
  • Reprezintă totalitatea vaselor sangvine şi limfatice la nivel microscopic.
  • Este un complex anatomo-funcţional cu componentele sangvine (5), limfatic şi interstiţial.
  • Poate fi privit ca sistem microcirculator (V. V. Kuprianov).

Pregunta 17

Pregunta
CM Anastomozele vaselor sangvine pot fi:
Respuesta
  • Arteriale.
  • Venoase.
  • Suprasistemice.
  • Arteriolo-venulare.
  • Intersistemice.

Pregunta 18

Pregunta
CM Distribuirea vaselor sangvine intraorganice depinde de:
Respuesta
  • Distanţa, la care se află organul de la vasul magistral.
  • Dimensiunile organului.
  • Rolul funcţional al organului.
  • Numărul surselor de irigare.
  • Structura organului.

Pregunta 19

Pregunta
CS Circulaţia colaterală reprezintă circulaţia sângelui prin:
Respuesta
  • Artere şi vene intraorganice.
  • Vene profunde.
  • Vase magistrale ale organelor sau segmentelor de corp.
  • Vase laterale, secundare, care constituie căi lăturalnice.
  • Anastomoze arterio-venoase.

Pregunta 20

Pregunta
CS Anastomozele intrasistemice reprezintă conexiunile ramificaţiilor, provenite de la:
Respuesta
  • Artere.
  • Vene.
  • Unul şi acelaşi vas matern.
  • Vase magistrale.
  • Vase intraorganice

Pregunta 21

Pregunta
CS Cu privire la trunchiul pulmonar:
Respuesta
  • Porneşte din ventriculul stâng.
  • Porneşte din ventriculul drept.
  • Se bifurcă în venele pulmonare dreaptă şi stângă.
  • Reprezintă vasul circulaţiei mari.
  • Transportă sânge îmbogăţit cu O2.

Pregunta 22

Pregunta
CM Mica circulaţie include:
Respuesta
  • Patul microcirculator al plămânilor.
  • Venele cave.
  • Arterele pulmonare dreaptă şi stângă
  • Trunchiul pulmonar.
  • Două vene pulmonare drepte şi două vene pulmonare stângi

Pregunta 23

Pregunta
CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
Respuesta
  • Aorta porneşte din ventriculul drept.
  • Aorta porneşte din ventriculul stâng.
  • Venele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng.
  • Vena cavă superioară se varsă în atriul drept.
  • Vena cavă inferioară se varsă în atriul stâng.

Pregunta 24

Pregunta
CM Ramurile parietale ale aortei:
Respuesta
  • Irigă pereţii cavităţilor trunchiului.
  • Vascularizează viscerele.
  • Sunt pare.
  • Sunt impare.
  • Vascularizează o anumită zonă a unui organ.

Pregunta 25

Pregunta
CS Ramurile viscerale ale aortei vascularizează:
Respuesta
  • Organele extracavitare.
  • Numai organele pare.
  • Numai organele impare.
  • Organele din cavităţile trunchiului.
  • Numai organele cavitare.

Pregunta 26

Pregunta
CM Venele se caracterizează prin:
Respuesta
  • A. Viteza mică a fluxului sangvin.
  • Presiunea joasă a sângelui.
  • Prezenţa valvulelor.
  • Structura histologică variată.
  • Absenţa structurilor musculare.

Pregunta 27

Pregunta
CS Numărul venelor:
Respuesta
  • Depăşeşte numărul arterelor.
  • E identic cu cel al arterelor.
  • E mai redus decât al arterelor.
  • Este independent de numărul arterelor.
  • Depinde de numărul arterelor.

Pregunta 28

Pregunta
CM Anastomozele venoase pot fi:
Respuesta
  • Venulo-arteriale.
  • Intrasistemice.
  • Intersistemice.
  • Extraorganice.
  • Intraorganice.

Pregunta 29

Pregunta
CM Anastomozele arteriale:
Respuesta
  • Formează arcuri şi reţele arteriale.
  • Se întâlnesc doar la viscere.
  • Sunt bine dezvoltate la nivelul articulaţiilor.
  • Asigură vascularizarea uniformă a organului.
  • Nu au rol deosebit de important.

Pregunta 30

Pregunta
CS Arterele terminale:
Respuesta
  • Până la nivelul capilarizării nu formează anastomoze cu vasele vecine.
  • Formează rete mirabile.
  • Reprezintă vase, prin care e drenat sângele de la organe.
  • Transportă sânge venos.
  • Reprezintă vase comunicante.

Pregunta 31

Pregunta
CM Tipuri de ramificare a arterelor sunt:
Respuesta
  • Divergent (răsfirat, difuz).
  • Radiar.
  • Mixt.
  • Magistral (convergent).
  • Pe traiect.

Pregunta 32

Pregunta
CM Sistemul vascular:
Respuesta
  • Constituie sistemul de tuburi, prin care circulă sângele şi limfa.
  • Realizează vehicularea substanţelor nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea deşeurilor metabolice.
  • Realizează schimbul de gaze.
  • Include artere, vene şi vase limfatice.
  • Transportă numai limfa.

Pregunta 33

Pregunta
CS Sistemul microcirculator include:
Respuesta
  • Patul microcirculator.
  • Patul microcirculator, căile extravasculare de transportare a substanţelor, spaţiile intertisulare şi intercelulare, circumiacente capilarelor.
  • Arteriole, precapilare, capilare şi postcapilare.
  • Precapilare, capilare şi postcapilare.
  • Arteriola, venula şi patul limfomicrocirculator.

Pregunta 34

Pregunta
CS Modulul microvascular include:
Respuesta
  • Arteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul limfomicrocirculator.
  • Componente sangvine, limfatice şi interstiţiale.
  • Patul hemomicrocirculator.
  • Complexe cu componente limfatice şi interstiţiale.
  • Ramificările arterelor extra- şi intraorganice.

Pregunta 35

Pregunta
CM Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat in situ e dată de:
Respuesta
  • Ventriculul stâng (în cea mai mare parte).
  • Atriul drept (parţial).
  • Atriul stâng.
  • Ventriculul drept.
  • Trunchiul pulmonar şi aorta ascendentă.

Pregunta 36

Pregunta
CM Cordul cu pericardul se află în:
Respuesta
  • Mediastinul inferior (PNA).
  • Mediastinul superior (PNA).
  • Mediastinul posterior (BNA).
  • Mediastinul mediu (PNA).
  • Mediastinul anterior (PNA).

Pregunta 37

Pregunta
CM Cu privire la conformaţia exterioară a cordului:
Respuesta
  • Poate avea formă ovală sau rotundă.
  • Mai des aminteşte forma unui con.
  • Îmbracă forma unui oval retezat.
  • E de forma unui con aplatizat in sens antero-posterior.
  • Are forma unui con retezat .

Pregunta 38

Pregunta
CM Cordului i se disting feţele:
Respuesta
  • Anterioară.
  • Posterioară.
  • Superioară.
  • Sternocostală.
  • Diafragmatică.

Pregunta 39

Pregunta
CS Pe o radiogramă anterioară cordului i se disting marginile:
Respuesta
  • Pulmonare.
  • Laterale.
  • Dreaptă şi stângă.
  • Mediastinale.
  • Pleurale

Pregunta 40

Pregunta
CM La exteriorul inimii se observă şanţurile:
Respuesta
  • Coronar.
  • Aortic.
  • Interventricular anterior.
  • Apical.
  • Interventricular posterior

Pregunta 41

Pregunta
CS Inimii i se disting camerele:
Respuesta
  • Două atrii şi două ventricule.
  • Două ventricule şi două auricule.
  • Două atrii, două ventricule şi două auricule.
  • Două atrii, două ventricule şi un con arterial.
  • Un ventricul şi două atrii.

Pregunta 42

Pregunta
CM Atriul drept:
Respuesta
  • Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii.
  • Se află anterior de venele pulmonare drepte.
  • În peretele său se conţine nodul sinuatrial.
  • Are forma unui cub.
  • Se dezvoltă din sinusul venos (parţial).

Pregunta 43

Pregunta
CM In atriul drept se deschid:
Respuesta
  • Venele pulmonare drepte.
  • Vena cavă superioară.
  • Sinusul coronarian.
  • Venele mici ale cordului.
  • Vena cavă inferioară.

Pregunta 44

Pregunta
CM În atriul drept se disting valvele:
Respuesta
  • Sinusului coronarian.
  • Venelor mici ale cordului.
  • Venei cave inferioare.
  • Venelor pulmonare drepte.
  • Venei cave superioare.

Pregunta 45

Pregunta
CM Muşchii pectinaţi ai atriului drept se află pe:
Respuesta
  • Septul interatrial.
  • Faţa internă a pereţilor auriculari.
  • Pe peretele anterior.
  • Peretele posterior.
  • În jurul orificiului sinusului coronarian.

Pregunta 46

Pregunta
CM Pe peretele posterior al atriului drept se află:
Respuesta
  • Orificiul atrioventricular drept.
  • Creasta terminală.
  • Tuberculul intervenos.
  • Sinusul venelor cave.
  • Fosa ovală.

Pregunta 47

Pregunta
CM Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului drept se disting:
Respuesta
  • Fosa ovală.
  • Tuberculul intervenos.
  • Limbul fosei ovale.
  • Muşchi pectinaţi.
  • Nodul atrioventricular.

Pregunta 48

Pregunta
CS Pe peretele posterior al atriului stâng există:
Respuesta
  • Orificiul venei cave inferioare.
  • Patru orificii ale venelor pulmonare.
  • Fosa ovală.
  • Orificiul atrioventricular stâng.
  • Orificiul sinusului coronarian.

Pregunta 49

Pregunta
CM Din interior pereţii atriului stâng:
Respuesta
  • Sunt aproape netezi.
  • Conţin muşchi pectinaţi doar în auricula stângă.
  • Sunt străpunşi de venele mici ale cordului.
  • Alocuri de la ei pornesc muşchi papilari.
  • Sunt accidentaţi uniform.

Pregunta 50

Pregunta
CM Ventriculul drept:
Respuesta
  • Se află în dreapta şi înaintea ventriculului stâng.
  • Are forma unei piramide triedre inversate.
  • Peretele lui medial e constituit de septul interventricular.
  • Peretele lui inferior e bombat, iar cel anterior - turtit.
  • Constituie cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii .

Pregunta 51

Pregunta
CM Cavitatea ventriculului drept:
Respuesta
  • Recepţionează sânge venos din atriul drept.
  • E separată de cavitatea atriului drept prin orificiul atrioventricular.
  • E compartimentată în corp şi con arterial, drept limită dintre care serveşte creasta supraventriculară.
  • În ea proemină muşchii papilari.
  • E mult mai voluminoasă ca cea a ventriculului stâng .

Pregunta 52

Pregunta
CS Pereţii ventriculului drept:
Respuesta
  • Sunt mai groşi ca la cel stâng.
  • Au faţa internă accidentată, fiind dotaţi cu trabecule cărnoase şi muşchi papilari.
  • Conţin orificii ale venelor mici ale inimii.
  • Septul interventricular are o structură similară cu cea a celorlalţi pereţi.
  • Conţin coarde tendinoase.

Pregunta 53

Pregunta
CM Ventriculul stâng:
Respuesta
  • Are o formă conică.
  • Cavitatea lui comunică cu atriul stâng şi cu aorta.
  • Conţine numeroase trabecule cărnoase şi 3 - 5 muşchi papilari.
  • Faţa internă, care delimitează conul arterial, apropiindu-se de ostiul aortic devine netedă.
  • Are pereţi mai groşi ca cei ai ventriculului drept.

Pregunta 54

Pregunta
CM Valva atrioventriculară dreaptă:
Respuesta
  • Constă din trei cuspide - anterioară, posterioară şi septală.
  • De obicei e dotată cu trei muşchi papilari.
  • E ataşată la inelul muscular care se contractă în sistola ventriculului.
  • În sistolă separă cavitatea ventriculului de cea a atriului.
  • Cuspidele sunt formate din ţesut fibros şi endoteliu.

Pregunta 55

Pregunta
CM Valva mitrală:
Respuesta
  • Constă din două cuspide - anterioară şi posterioară.
  • Fiecare cuspidă e legată cu ambii muşchi papilari - anterior şi posterior.
  • Se proiectează în spaţiul intercostal III din stânga, la o lăţime de deget lateral de stern.
  • Focarul de auscultaţie a zgomotelor, provocate de ea, se află la o distanţă de 8 - 9 cm spre stânga de linia mediosternală.
  • Cuspidele ei conțin fascicule musculare.

Pregunta 56

Pregunta
CM Cu privire la muşchii papilari:
Respuesta
  • Reprezintă formaţiuni rudimentare.
  • Contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare.
  • Deschid valvele atrioventriculare în diastolă.
  • Reglează poziția coardelor tendinoase în sistolă.
  • Forma lor e variabilă.

Pregunta 57

Pregunta
CM Peretele cardiac constă din:
Respuesta
  • Pericard.
  • Miocard.
  • Epicard.
  • Endocard.
  • Mezocard.

Pregunta 58

Pregunta
CM Endocardul:
Respuesta
  • Tapetează miocardul din interior.
  • Nu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase.
  • Duplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare, aortei, trunchiului pulmonar şi cele ale venei cave inferioare şi a sinusului coronar.
  • Reprezintă o pătură fină şi transparentă.
  • Nu conţine vase sangvine, dar conține fibre nervoase

Pregunta 59

Pregunta
CM Miocardul atriilor:
Respuesta
  • Constă din cardiomiocite.
  • E comun cu cel al ventriculelor.
  • În atrii e reprezentat de două straturi – superficial – comun şi profund – separat.
  • Stratul profund al atriilor conţine fascicule circulare, situate în jurul orificiilor venoase.
  • Muşchii pectinaţi sunt formaţi de fascicule longitudinale.

Pregunta 60

Pregunta
CM Miocardul ventriculelor:
Respuesta
  • Se compune din straturile extern, mediu şi intern.
  • La nivelul apexului stratul extern trece in cel intern.
  • Straturile extern şi intern sunt individuale, pentru fiecare ventricul.
  • Stratul mediu e comun pentru ambele ventricule.
  • Muşchii papilari şi trabeculele cărnoase sunt formaţi de fasciculele longitudinale ale stratului intern.

Pregunta 61

Pregunta
CM Septul interventricular:
Respuesta
  • Reprezintă un perete muscular.
  • I se disting porţiunile musculară şi membranoasă.
  • E tapetat cu endocard.
  • Separă ventriculele de atrii.
  • La copii constă numai din porţiunea musculară.

Pregunta 62

Pregunta
CM Epicardul:
Respuesta
  • Reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros.
  • Are o structură similară cu cea a membranelor seroase.
  • Deoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent.
  • Tapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari.
  • Se continuă cu foiţa parietală a pericardului seros.

Pregunta 63

Pregunta
CM Inima la nou-născut:
Respuesta
  • E de formă sferică.
  • Are o masă generală de cca 24 g.
  • E situată mai sus şi are o poziţie orizontală.
  • Faţa ei sternocostală e dată de atriul drept, ventriculul drept şi cea mai mare parte a ventriculului stâng.
  • Nu posedă muşchi papilari.

Pregunta 64

Pregunta
CM Inima la copil:
Respuesta
  • Creşte mai intens în primul an de viață.
  • Are linii limitrofe care diferă de cele ale adultului.
  • Are muşchii papilari atrofiaţi.
  • Nu posedă trabecule cărnoase.
  • În septurile interatrial şi interventricular există orificii.

Pregunta 65

Pregunta
CM Cu privire la proiecţia inimii:
Respuesta
  • În condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre stânga de linia mediosternală.
  • Linia limitrofă superioară se află la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale II.
  • Linia limitrofă dreaptă se întinde între cartilajele costale III şi V cu 1 - 2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului.
  • Linia limitrofă stângă se află la 2 - 3 cm medial de linia medioclaviculară stângă.
  • Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin cartilajele costale IV.

Pregunta 66

Pregunta
CS Apexul inimii se proiectează:
Respuesta
  • La nivelul coastei V pe linie medioclaviculară stângă.
  • La nivelul apofizei xifoide a sternului la două lăţimi de deget spre stânga.
  • În spaţiul intercostal V cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară din stânga.
  • În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă.
  • La copii nu se proiectează.

Pregunta 67

Pregunta
CS Zgomotul, provocat de valva mitrală se aude mai desluşit
Respuesta
  • În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern.
  • În spaţiul intercostal V din stânga, lângă stern.
  • În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă.
  • În spaţiul intercostal V din dreapta, lângă stern.
  • În zona de proiecție a apexului.

Pregunta 68

Pregunta
CS Zgomotul, provocat de valva aortică poate fi perceput:
Respuesta
  • În spaţiul intercostal III din dreapta, lângă stern.
  • În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern.
  • La nivelul fuzionării apofizei xifoide cu corpul sternal, din stânga.
  • Pe linie sternală, la nivelul spaţiului intercostal V, din dreapta.
  • În spaţiul intercostal II din dreapta, lângă stern.

Pregunta 69

Pregunta
CM Cu privire la pericardul fibros:
Respuesta
  • Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei.
  • E separat de stern prin muşchii sternali.
  • La nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora.
  • E tapetat din interior cu foiţa parietală a epicardului.
  • Din anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură.

Pregunta 70

Pregunta
CM Pericardul seros:
Respuesta
  • Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală.
  • Foiţa lui viscerală tapetează epicardul.
  • Produce lichid pericardic.
  • E fixat de stern prin ligg. sternopericardiace.
  • Conține lamina muscularis pericardii.

Pregunta 71

Pregunta
CM Cavitatea pericardului:
Respuesta
  • E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului fibros.
  • Reprezintă un spaţiu capilar.
  • Conţine o cantitate infimă de lichid seros.
  • I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular.
  • Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare

Pregunta 72

Pregunta
CM Sinusul transvers al pericardului:
Respuesta
  • Reprezintă un spaţiu îngust, situat în jurul pediculului vascular al cordului.
  • Din exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros.
  • Din interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros.
  • Comunică cu sinusul coronarian.
  • Graţie existenţei lui pediculul vascular al cordului poate fi circumtactat.

Pregunta 73

Pregunta
CM Sinusul oblic al pericardului:
Respuesta
  • Se află sub faţa diafragmatică a inimii.
  • Pentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta.
  • E delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi.
  • Peretele lui anterior e format de miocardul atriului drept.
  • Se continuă cu sinusul transvers.

Pregunta 74

Pregunta
CM Scheletul moale al inimii include:
Respuesta
  • Aparatul ligamentar al pericardului.
  • Inelele fibroase drept şi stâng.
  • Inelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar.
  • Triunghiurile fibroase drept şi stâng.
  • Porţiunea membranoasă a septului interventricular.

Pregunta 75

Pregunta
CM Pe viu inima poate fi explorată prin:
Respuesta
  • Endoscopie cardiacă.
  • Percuţie.
  • Ecocardiografie.
  • Coronarografie.
  • Angiocardiografie.

Pregunta 76

Pregunta
CS Inima se dezvoltă din:
Respuesta
  • Ectoderm.
  • Mezoderm.
  • Endoderm.
  • Recesurile branhiale.
  • Intestinul primar.

Pregunta 77

Pregunta
CM Triada Fallot include:
Respuesta
  • Stenoza trunchiului pulmonar.
  • Defectul septului interventricular.
  • Hipertrofia ventriculului stâng.
  • Defectul septului interatrial.
  • Hipertrofia ventriculului drept.

Pregunta 78

Pregunta
CM Faţa inferioară (diafragmatică) a cordului:
Respuesta
  • Vine în raport cu centrul tendinos al diafragmului.
  • Se sprijină pe partea sternală a diafragmului.
  • Pe ea trece şanţul interventricular posterior.
  • Corespunde suprafeţei ventriculului stâng (mai mare) şi ventriculului drept (mai mică).
  • Corespunde suprafeţelor ambelor atrii.

Pregunta 79

Pregunta
CS Incisura apicală a cordului:
Respuesta
  • Se află pe marginea stângă.
  • Reprezintă segmentul inferior al şanţului interventricular posterior.
  • Întretaie marginea stângă.
  • Se formează prin confluerea şanţurilor interventriculare.
  • Corespunde apexului cordului.

Pregunta 80

Pregunta
CS Apexul cordului este orientat:
Respuesta
  • În jos, anterior şi în dreapta.
  • În jos, posterior şi în stânga.
  • În jos, anterior şi în stânga.
  • Spre spaţiul intercostal IV.
  • În direcţia processus xiphoideus.

Pregunta 81

Pregunta
CM Cu privire la baza cordului:
Respuesta
  • E formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar.
  • Corespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng.
  • E orientată posterior, în sus şi la dreapta.
  • Atinge spaţiul intercostal II din dreapta.
  • Formează peretele superior al atriilor.

Pregunta 82

Pregunta
CM Marginile cordului:
Respuesta
  • Ambele sunt ascuţite.
  • Cea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită.
  • Marginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros.
  • Marginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept.
  • Marginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă.

Pregunta 83

Pregunta
CM Cu privire la dimensiunile cordului:
Respuesta
  • Sunt egale cu dimensiunile pumnului individului respectiv.
  • Diametrul longitudinal e de 12-13 cm.
  • Diametrul transversal măsoară 9-10 cm.
  • Diametrul antero-posterior e de 6-7 cm.
  • La femeie sunt mai mari.

Pregunta 84

Pregunta
CM Muşchii papilari:
Respuesta
  • Au formă conică.
  • De la vârful lor pleacă corzile tendinoase.
  • Pot fi simpli, bifizi şi multifizi.
  • Au diverse forme.
  • Muşchii papilari se mai numesc trabeculae carneae

Pregunta 85

Pregunta
CM Septul interatrial:
Respuesta
  • Separă atriile de ventricule.
  • Prezintă un perete comun pentru ambele atrii.
  • Pe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis.
  • La nivelul fosei ovale este mult mai subţire.
  • Constituie peretele comun al ventriculelor.

Pregunta 86

Pregunta
CS Pereţii atriului drept sunt:
Respuesta
  • Anterior, atrioventricular, septal, posterior.
  • Anterior, posterior, superior, inferior, medial şi lateral.
  • Septal şi superoinferior.
  • Anterior, posterior, superior şi inferior.
  • Anterior şi inferior.

Pregunta 87

Pregunta
CM Cu privire la triunghiul Koch:
Respuesta
  • Se află în atriul stâng.
  • Se află în atriul drept.
  • Este delimitat de valvula sinusului coronar, ostiul atrioventricular drept şi fasciculul conjunctiv, care pleacă de la valvula sinusului coronar.
  • La nivelul lui se află nodul Aschoff-Tawara.
  • La nivelul lui se află nodul sinoatrial.

Pregunta 88

Pregunta
CM Cu privire la auriculele inimii:
Respuesta
  • Reprezintă formaţiuni rudimentare.
  • Se prelungesc din peretele anterior al atriilor respective.
  • Reprezintă rezervoare de sânge.
  • Se cunosc auriculul drept şi stâng.
  • Auriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept.

Pregunta 89

Pregunta
CS Aparatul valvular al inimii este constituit din:
Respuesta
  • Valvele atrioventriculare dreaptă şi stângă.
  • Valva trunchiului pulmonar şi valva aortică.
  • Valva atrioventriculară dreaptă, valva atrioventriculară stângă, valva trunchiului pulmonar şi valva aortică.
  • Valvele semilunare ale trunchiului pulmonar şi ale aortei.
  • Valvele tricuspidă şi bicuspidă.

Pregunta 90

Pregunta
CM Valvulele semilunare ale trunchiului pulmonar:
Respuesta
  • Se află la marginile ostium tr. pulmonalis.
  • Sunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă.
  • Au aspect de cuib de rândunică.
  • Împiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă.
  • Numărul lor e variabil.

Pregunta 91

Pregunta
CM Valva aortică:
Respuesta
  • Diferă structural de valva trunchiului pulmonar.
  • Are structură identică cu cea a valvei trunchiului pulmonar.
  • Nodulii ei sunt mai masivi şi mai pronunţaţi.
  • Este constituită din valvulele semilunare anterioară, dreaptă şi stângă.
  • Este constituită din valvulele semilunare posterioară, dreaptă şi stângă.

Pregunta 92

Pregunta
CM Sistemul conductil al inimii este constituit din:
Respuesta
  • Fibre musculare netede.
  • Fibre musculare atipice dispuse în miocard.
  • Fascicule musculare longitudinale.
  • Nodul sinoatrial, nodul atrioventricular şi fasciculul atrioventricular.
  • Doi pedunculi musculari.

Pregunta 93

Pregunta
CM Cu privire la localizarea componentelor sistemului conductil al inimii:
Respuesta
  • Pedunculii se răspândesc în miocardul ventriculului stâng.
  • Nodul sinoatrial este localizat în peretele posterior al ventriculului drept.
  • Nodul sinoatrial (Keith-Flack) se află în peretele atriului drept.
  • Nodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat în porţiunea inferioară a septului interatrial.
  • Pedunculii drept şi stâng ai fasciculului atrioventricular se distribuie în ventriculele corespunzătoare.

Pregunta 94

Pregunta
CM Cu privire la importanţa sistemului conductil al inimii:
Respuesta
  • Realizează activitatea ritmică a inimii.
  • Sincronizează contracţiile atriilor şi ventriculelor.
  • Cumulează rolul elementelor nervoase ale cordului.
  • Stimulează activitatea atriului şi ventriculului de pe dreapta.
  • Realizează automatismul inimii.

Pregunta 95

Pregunta
CM Cu privire la endocard:
Respuesta
  • Reprezintă un strat gros ce căptuşeşte interiorul camerelor inimii.
  • La nivelul atriilor este mai gros, decât al ventriculelor.
  • E bine pronunţat pe septul interventricular.
  • La nivelul ostiilor aortal şi al trunchiului pulmonar este mai puţin pronunţat.
  • Pe septul interventricular este foarte fin.

Pregunta 96

Pregunta
CS Miocardul:
Respuesta
  • Alcătuieşte pereţii atriilor şi ventriculelor independent de funcţiile lor.
  • La nivelul atriilor este mai gros, decât în ventricule.
  • E cel mai bine dezvoltat strat al cordului.
  • Constă din ţesut muscular scheletic.
  • Anatomic este comun pentru atrii şi ventricule

Pregunta 97

Pregunta
CM Triungiurile fibroase din scheletul moale al inimii:
Respuesta
  • Există drept şi stâng.
  • Se află între inelele fibroase ale orificiilor atrioventriculare şi ale celui aortic.
  • Cel stâng este mult mai mare decât cel drept.
  • Cel drept leagă ambele inele atrioventriculare şi cel aortic.
  • Cel stâng este unit cu septul interventricular.

Pregunta 98

Pregunta
CM Pericardului i se disting fețele:
Respuesta
  • Pleurală.
  • Sternocostală.
  • Diafragmatică.
  • Mediastinală dreaptă şi stângă.
  • Costală.

Pregunta 99

Pregunta
CM Prin examenul radiologic la adult se evidenţiază următoarele poziţii principale ale cordului:
Respuesta
  • Transversală.
  • Oblică.
  • Orizontală.
  • Verticală.
  • Mediană.

Pregunta 100

Pregunta
CM Circulaţia sangvină la făt:
Respuesta
  • Este pulmonară.
  • Este placentară.
  • Circulaţia sangvină mare comunică cu cea mică prin foramen ovale şi ductus arteriosus.
  • Are loc numai prin artere.
  • Aprovizionează fătul cu O2 şi substanţe nutritive.

Pregunta 101

Pregunta
CM În activitatea inimii se disting următoarele faze:
Respuesta
  • Sistola generală.
  • Sistola atriilor.
  • Diastola generală.
  • Sistola ventriculelor.
  • Diastola ventriculelor.

Pregunta 102

Pregunta
CM Lamela viscerală a pericardului seros reprezintă:
Respuesta
  • Stratul intern al inimii.
  • Stratul extern al inimii.
  • Epicardul.
  • Două lamele ale pericardului fibros.
  • O lamelă, care tapetează din interior pericardul fibros.

Pregunta 103

Pregunta
CM Faţa sternocostală a pericardului:
Respuesta
  • Aderă nemijlocit la corpul sternului şi cartilajele coastelor IV, V şi VI.
  • Se uneşte cu coastele VII, VIII şi IX.
  • Se uneşte cu peretele toracelui prin ligamentele sternopericardiace superioare şi inferioare.
  • Acoperă pe deplin faţa internă a sternului.
  • Aderă la pleurele mediastinale dreaptă şi stângă

Pregunta 104

Pregunta
CM Lichidul pericardic:
Respuesta
  • Facilitează alunecarea cordului.
  • Împiedică mişcările inimii.
  • E un lichid seros.
  • Se prezintă ca un lichid vâscos.
  • Se află intre pericardul fibros şi seros.

Pregunta 105

Pregunta
CS Şocul apexian se determină:
Respuesta
  • La apexul inimii.
  • În spaţiul intercostal III din stânga.
  • La nivelul cartilajului coastei IV din dreapta.
  • În spaţiul intercostal IV din dreapta.
  • Pe linia medioclaviculară stângă.

Pregunta 106

Pregunta
CM Poziţia cordului:
Respuesta
  • Depinde de poziţia diafragmului, vârstă şi constituţie.
  • La hiperstenici este orizontală.
  • La normostenici capătă o poziţie oblică.
  • La femei este transversală.
  • La astenici e verticală.
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

¿Quieres crear tus propios Tests gratis con GoConqr? Más información.

Similar

Epidemiology
Danielle Richardson
History of Medicine: Ancient Ideas
James McConnell
Epithelial tissue
Morgan Morgan
4. The Skeletal System - bones of the skull
t.whittingham
Laboratory Tools
Christopher Nikolo R. Magtoto
Neuro anatomy
James Murdoch
The Endocrine System
DrABC
Medical Terminology
khachoe_pema
Respiratory anatomy
James Murdoch
Diabetes - pathophysiology
Morgan Morgan
Neuro system
James Murdoch
Explorar la Librería