Pregunta 1
Pregunta
Diagnosticul diferenţial al parotiditelor supurate îl facem cu:
Pregunta 2
Pregunta
În parotidita parenchimatoasă, sialograma prezintă aspect de:
Respuesta
-
Cavităţi ovale sau rotunde pe fondul parenchimului intact
-
Imaginea de strugure (pom în floare)
-
Ducturile în unele locuri sunt abrupte, însă sunt bine conturate
-
Ductul principal e dilatat
-
Toate ducturile glandei sunt dilatate
Pregunta 3
Pregunta
Prin palparea şi masajul glandei în sialoadenitele purulente acute se determină:
Respuesta
-
Dureri în glandă
-
Induraţii cu contururi nelimitate
-
Din orificiul ductului se elimină puroi
-
Glanda mărită, dură dar nedureroasă la palpare
-
Din orificiul ductului se elimină salivă curată
Pregunta 4
Pregunta
În tratamentul complex al sialadenitelor acute, în canalul excretor se introduce:
Pregunta 5
Pregunta
Sialodochitele reprezintă procese inflamatorii localizate la nivelul:
Respuesta
-
canalului Wharton
-
canalului Stenon
-
glandelor salivare mari
-
glandelor salivare mici;
-
glandei submandibulare
Pregunta 6
Pregunta
Sindromul Sjogren este prezentat de o simptomatologie specifică:
Respuesta
-
xerostomie
-
xeroftalmie
-
ulcerații
-
conjunctivite
-
eczeme
Pregunta 7
Pregunta
Hemostaza în caz de hemoragii nazale se efectuează prin:
Respuesta
-
Tamponament anterior
-
Tamponament posterior
-
Introducerea unor balonaşe de gumă ce se umflă
-
Aplicarea suturilor pe vasele afecate
-
Badijonare cu verde de briliant
Pregunta 8
Pregunta
În plăgile părţilor moi ale regiunii OMF, ţesuturile afectate pot fi:
Respuesta
-
Cele superficiale (pielea, muşchii)
-
Profunde (muşchii, glandele, mucoasa)
-
Nervii cranieni (trigemen, facial, hypoglos etc.)
-
Ramurile carotidei externe
-
Scheletul facial
Pregunta 9
Pregunta
Semnele comune ale plăgilor regiunii OMF pot fi:
Pregunta 10
Pregunta
Regiunea maxilo-facială se împarte în trei etaje principale:
Respuesta
-
Superior
-
Mediu
-
Inferior
-
Lateral
-
Posterior
Pregunta 11
Pregunta
Fracturile de mandibulă pot fi:
Respuesta
-
Unitare
-
Duble
-
Simple
-
Cominutive
-
Directe şi compuse
Pregunta 12
Pregunta
Printre factorii ce influenţează deplasarea fragmentelor în fracturile de mandibulă se înscriu:
Respuesta
-
Forţa traumatismului
-
Contracţia muşchilor ce se inseră pe aceasta
-
Mecanismul de producere a fracturii
-
Direcţia liniei de fractură
-
Alte stări patologice concomitente
Pregunta 13
Pregunta
Asfixia posttraumatică poate apărea în caz de:
Respuesta
-
Fractură cominutivă a arcului mentonier
-
Fracturi de oase nazele
-
Edem laringian
-
Dislocarea vălului palatin în fracturile maxilarului superior
-
Fractura planșeului de orbită
Pregunta 14
Pregunta
Tabloul clinic al fracturilor tip Le Fort II este:
Respuesta
-
Tumefacţia accentuată a feţei
-
Tulburări de sensibilitate
-
Ocluzia fără modificări
-
Echimoze palpebrale
-
Faţa turtită antero-posterior
Pregunta 15
Pregunta
Cele mai grave complicaţii generale precoce ale fracturilor maxilarului superior sunt:
Respuesta
-
Hemoragii abundente
-
Comoţia, contuzia cerebrală
-
Tulburări de ocluzie
-
Şocul traumatic
-
Flegmoane, osteomielită acută, sinusită
Pregunta 16
Pregunta
Simptomatologia fracturilor Le Fort I include:
Pregunta 17
Pregunta
Osul maxilar participă la formarea următoarelor cavităţi:
Respuesta
-
Orbitei
-
Nazală
-
Orală
-
Pterigo-maxilară
-
Sinusul maxilar
Pregunta 18
Pregunta
Luxaţia dentară se produce obligatoriu în caz de:
Respuesta
-
Contuzia ligamentelor dento-alveolare
-
Rupere parțială sau totală a ligamentelor dento-alveolare
-
Fractura procesului alveolar
-
Fractura maxilarului superior sau a mandibulei
-
Nici una dintre acestea
Pregunta 19
Pregunta
Semnele locale comune tuturor fracturilor de mandibulă cu deplasarea fragmentelor sunt:
Pregunta 20
Pregunta
Care este rolul imobilizării de urgenţă:
Respuesta
-
Să reducă fragmentele în poziţie anatomică
-
Să reducă durerea
-
Să prevină suprainfectarea
-
Să scadă riscul de asfixie
-
Să reducă hemoragia
Pregunta 21
Pregunta
În fractura mediană a mandibulei:
Respuesta
-
Tracţiunile musculare care se exercită fiind în echilibru, deplasarea secundară este absentă
-
La mobilizarea mandibulei nu se determină dereglarea ocluziei
-
Bolnavul prezintă echimoze în fundul de sac vestibular sau sublingual
-
Bolnavul prezintă hipoestezie în teritoriul nervului incisival inferior
-
Este frecvent întâlnită otoragia
Pregunta 22
Pregunta
Semnele clinice ale unei luxaţii temporo-mandibulare bilaterale posterioare sunt:
Respuesta
-
Otoragie
-
Supraocluzie frontală patologică
-
Menton deviat anterior şi inferior
-
Gura întredeschisă
-
Prezenţa unei bombări preauriculare ca efect al ieşirii condilului din articulaţie
Pregunta 23
Pregunta
Printre cauzele ce conduc la modificări morfo-funcţionale ale articulaţiei temporomandibulare, cu producerea ulterioară de luxaţii recidivante, sunt:
Respuesta
-
Tulburări mioclonice postencefalitice
-
Reumatism poliarticular
-
Atrofia mușchilor maseteri după poliomielită
-
Fracturi condiliene intracapsulare în antecedente
-
Dezechilibrul ocluzo-articular
Pregunta 24
Pregunta
Tratamentul de urgență al traumelor asociate include:
Respuesta
-
Aplicarea bandajelor pe plăgi şi imobilizarea temporară a fracturilor
-
Combaterea şocului
-
Hemostaza şi degajarea căilor aeriene
-
Susţinerea funcţiilor vitale
-
Extracția dinților din linia de fractură
Pregunta 25
Pregunta
Care sunt regulile de bază la aplicarea ligaturilor pentru fixarea atelelor pe arcada dentară?
Respuesta
-
Atela se fixează cu fir metalic pe fiecare dinte sau peste un dinte
-
Ligatura este situată la coletul dentar
-
Ligatura nu trebuie să traumeze papilele gingivale
-
Capetele ligaturii au lungimea 5-7 mm şi se îndoaie spre centru şi linia ocluzală
-
Ligatura se îndoaie îndărăt şi spre marginea gingivală